Salutăm apariţia unui nou număr al revistei TABOR

Captivant, atractiv, elegant, ţinută tipografică ireproşabilă, subiecte incitante, semnatari valoroşi –  aşa aş caracteriza, într-o propoziţie scurtă, cel mai recent număr al revistei Tabor (Revistă de Cultură şi Spiritualitate Românească), editată de Mitropolia Clujului, Maramureşului şi Sălajului şi al cărei fondator este vrednicul de pomenire Bartolomeu Anania. Revista ne propune, ca de obicei, subiecte cel puţin interesante din domeniile teologie şi istorie. Dintre autorii ultimul număr îi amintim pe Ierotheos Vlachos şi Alexandru Moraru, nume cu greutate. Mi-a atras atenţia şi studiul semnat Gerardo Cioffari, încadrat la secţiunea Theologica şi care abordează viaţa Sfântului Nicolae, episcopul Mirelor Lichiei. Gerardo Cioffari este un preot dominican, licenţiat în teologie la Institutul Teologic „St. Vladimir” din New York, pe care l-aş putea eticheta drept un specialist în studierea Sfântului Nicolae, el fiind director al Institutului de studii nicolaiane şi responsabil cu arhiva în cadrul Bibliotecii Basilicii „San Nicola” din Bari. Studiul lui Gerardo Cioffari se remarcă, în primul rând, prin sursele documentare, în general destul de reduse în cazul Sfântului Ierarh Nicolae, după cum însuşi autorul precizează la începutul acestuia. Sfântul Ierarh este înfăţişat ca episcop al Mirelor Lichiei „prin inspiraţie divină”, ca apărător al credinţei la primul sinod ecumenic, cel de la Niceea, din anul 325, fiind definit ca având o personalitate dinamică, o fire blândă şi milostivă. Iar în acest sens, autorul menţionează două episoade în care Sfântul Nicolae a salvat mai multe vieţi. În final, autorul se referă şi la aducerea sfintelor moaşte ale marelui ierarh la Bari (Italia), în perioada cruciadelor, în care bisericile din Apus s-au îmbogăţit cu moaşte. În aceeaşi perioadă ajung la Roma şi moaştele Sfântului Ioan Gură de Aur. Doresc să mă refer şi la studiul Pr. Prof. univ. dr. Alexandru Moraru. Deşi este încadrat la secţiunea Theologica, demersul reputatului dascăl este eminamente istoric, întrucât trece în revistă tipăriturile Centrului Eparhial Ortodox Român Cluj în perioada 1919-1989, altfel foarte bine documentat şi închegat. Într-o primă etapă, autorul face o scurtă, dar binevenită incursiune în istoria Eparhiei Vadului, Feleacului şi Clujului. Apoi face referire la documentele eparhiale şi la aşa-numitele tipărituri (ziare, reviste, calendare, periodice, broşuri) care au apărut în cei 70 de ani. Foarte inspirat este şi capitolul legat de activitatea ştiinţifică a cadrelor didactice, de la Academia, respectiv Institutul Teologic Universitar din Cluj. Dealtfel, Părintele Alexandru Moraru a abordat în mai multe lucrări ale domniei sale învăţământul teologic clujean din perspectiva profesorului disciplinei Istoria Bisericii Ortodoxe Române.

La secţiunea recenzii, mi-a atras atenţia în mod special demersul lui Menuţ Maximinian, care a recenzat cartea Pr. prof. univ. dr. Stelian Tofană, Evanghelia lui Iisus (Misiunea Cuvântului), care a apărut la Editura Mega, Cluj-Napoca, în 2015. Lucrarea cunoscutului profesor de Noul Testament din cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca prilejuieşte, aşa cum punctează şi Menuţ Maximinian, întâlnirea cu cuvântul Domnului, dar într-o altă interpretare, după cum cuvântul Sfintei Scripturi este înfăţişat nu diferit, ci într-o altă ţinută, mai ales ca mesaj al lui Dumnezeu.

Ne oprim aici, făcându-vă, dragi cititori, invitaţia de a parcurge cu încredere noul număr al revistei Tabor şi de a descoperi o nouă serie de studii valoroase, semnate de oameni nu mai puţin valoroşi.

Cristian FOCŞANU