SALONUL DE IARNĂ „CARPATICA”, ediţia a V-a

 În acest precipitat început de decembrie s-a petrecut un eveniment expoziţional demn de major interes. Deschiderea lui a coincis cu aniversarea a trei sferturi de veac de către reputatul arhitect Ionel Vitoc, preşedinte al Fundaţiei Culturale „Carpatica”, patron al Galeriei „Casa Artelor” din Cluj-Napoca şi director al revistei de cultură urbană „Oraşul”. I-am urat ani mulţi şi fericiţi, pe care ştim că îi va folosi în avantajul profesiei care l-a consacrat şi al promovării generoase de acţiuni cu profundă finalitate spirituală.

Şi Salonul de anul acesta, definitivat în acelaşi reconfortant spaţiu al Galeriei „Casa artelor” (B-dul Eroilor nr.16, Cluj-Napoca), s-a întemeiat în baza unei selecţii reductive, dar semnificative în contextul mişcării plastice din România. Participă 19 expozanţi, nume reprezentative la nivel de generaţie şi epocă, majoritatea activînd la vîrsta deplinei maturităţi, decan fiind maestrul octogenar Vasile Pop. Cu o singură excepţie, toţi au figurat şi-n ediţiile anterioare. Excepţia se leagă de numele universitarului timişorean Ion Sulea-Gorj, statornicit definitiv la Cluj de cîteva luni, după ce s-a impus pe parcursul a cinci decenii în conştiinţa publică printr-o memorabilă activitate de artist monumentalist, cu lucrări referenţiale în spaţiul civic şi ecleziastic, precum şi printr-o fecundă operă picturală de inspiraţie laică, afirmată original şi rafinat în spiritul unei viziuni suprarealiste.

Pătrunzînd în eleganta ambianţă a Galeriei „Casa artelor” frapează chiar de la intrare suita de trei lucrări: „Ritm linear” (colaj textil), „Geometrie I, II” (tehnică mixtă în material textil) desăvîrşite de Raveca Brînzaş cu elevat simţ pentru succesiunea ritmică a formelor dinamice şi alteranţa registrelor cromatice care imprimă suprafeţelor o vitalizantă vibraţie.

Un unanim preţuit cuplu de pictori, consacraţi prin particularitate stilistică şi ridicat profesionalism, alcătuiesc Mariana Bojan , adeptă a frăgezimilor tonale furnizoare de un pătrunzător fior liric („Climat estival”, „Natură statică”) şi Vasile Gheorghiţă, stăpînit de o puternică voinţă constructivă care asigură structurilor compoziţionale o vădită ancorare într-o robustă monumentalitate, la rîndul lor fericiţi părinţi ai Arinei Gheorghiţă, pregnant talent operînd prin prisma unei viziuni limpezi şi fluente, plină de vitalitate (cum o arată şi reuşita dintr-o „Natură statică”), bine cotată în anturajul vieţii artistice din capitala ţării, unde activează cu succes de ani buni.

Protagonist al modalităţilor expresive diversificate, specifice limbajului grafic, veneratul dascăl Ioan Horvat-Bugnariu, preşedinte al filialei Cluj a Uniunii Artiştilor Plastici, ne întîmpină cu două subtile şi ingenioase abordări ale unui delicat subiect: „Grafiti I, II”, în tehnica litografiei, oferind ipostaze de o cuceritoare supleţe şi simfonică respiraţie în halouri de verde unor desfăşurări formale tipice unui trecut multisecular, variante demne de luat în seamă de practica vulgară a tot mai mulţi rătăcitori isterici ce mînjesc grosier frecventate edificii publice.

Tripticul maestrului Ion Sulea-Gorj: „Sfatul înţelepţilor”, „Omagiul lui Renée Magritte”, „Părinţii”, pictor cu o copilărie şi o adolescenţă înnobilate de duhul fabulos al plaiurilor gorjene care l-au fortificat şi pe epocalul Brâncuşi, recomandă savoarea reconstituirilor din plămada unei generoase memorii afective a curate trăiri şi gînduri situate pe un evoluat plan al esenţei spiritualizate, configurate prin măiestrite orchestraţii tonale de albastru şi alb-griuri diafane, ce se răsfiră către absolutul cosmic.

În nota obişnuită a ridicatei cote valorice se încadrează picturile panotate pe amplul perete nordic al galeriei. Viorel Nimigeanu se revarsă cu acceaşi proaspătă şi exuberantă energie în frenezii de pensulaţie care animă spaţiul compoziţional cu fulguraţiile unor intensităţi cromatice de un tranşant optimism existenţial: „Compoziţie”, „În Deltă”. Teodor Botiş se manifestă cu dezinvoltură în spiritul unei viziuni fin decantate, printr-un stil sintetizator de parfum arhaic şi duh de autohtonie, cu acces către valenţele universalităţii: „Altar”, „Flori în fereastră”, „Perenitate”. La rîndul său, Vasile Pop eternizează crîmpeie de real filtrate de sensibilitatea unui performer al solidei arhitecturări a imaginii, statornic preocupat de freamătul unei umanităţi situate pe portativul unor dilematice interogaţii: „Compoziţie”, „Iarnă”, „Fereastră”.

În prelungirea acestui incitant panou apar picturile unui spirit cultivat şi exigent, Octavian Cosman, abil interpret de sonorităţi extrase din creuzetul unor straturi de civilizaţie ancestrală şi fulminante iluminări astrale: „Soare dublu”, „Poarta periplului”, „Hibernală”.

Pandant cu pînzele amintite, pe două faţete ale stîlpilor centrali, Manuela Botiş în inspirate şi diafane brodări de forme eterate transfigurează „Cerul pe pămînt I, II” (tehnică mixtă în material textil), insinuînd prin suflu metaforic senzaţia inundării spaţiului cu lumini calde, odihnitoare, care asociază sunetul unor simbolice proeminenţe obiectuale (cruce, privelişti) într-o adiere purificată de pace eternă.

Alături se decupează evocator verva – cu tentă expresionistă – cu care prolificul pictor-scenograf Valentin Codoiu condensează în două stranii ipostaze picturale, „Solistă”, „Solitudine”, destine marcate de misterioase introspecţii. Un alt consacrat al activităţii de scenograf în avantajul memorabilelor spectacole ale Operei Române din Cluj-Napoca, Andrei Şchiopu, asociază frapant într-o laborioasă instalaţie, intitulată „Remember”, materiale diverse (lemn, fibre textile, relicve, configurări de desen, hărţi, pajişti etc.) care se înlănţuie antrenant într-o arhitectonică solemnă, cu efect de tandră şi consolatoare rememorare.

Ambianţa expoziţională se întregeşte sugestiv cu reverberaţiile a temeinic personalizate lucrări de artă decorativă, semnate de energii creative distincte în angrenajul fenomenului plastic naţional. Corina Horvat-Bugnariu desfăşoară pe ecranul unor imaculate alburi catifelate, care survin parcă dintr-un timp imemorial, precipitările elegante ale unui grafism cu litere desprinse din arhaice epigrafii, făcînd trimitere subtilă la rezonanţele unui misterios „Lapidarium”. Rezultat al unei fantezii prodigioase, dublată de o măiestrită ştiinţă a interferărilor tonale şi volumetrice, lucrările Angelei Popescu-Roman: „Tradiţie uitată”, „Ritual arhaic”, „Culoarea mea-i …, o infinită orgă”, comprimă sub impresia unui tulburător ritual magic mărturii de veche şi perenă civilizaţie românească, orînduite în admirabile succesiuni ritmice în relief din care emană fascinante orchestraţii.

Încă un remarcabil cuplu de pictori clujeni: Rodica şi Adrian Tarţa, adulaţi şi-n onorantă condiţie de dascăli în învăţămîntul muzical, se păstrează sub filtrul unor demult caracteristice armonizări de tonalităţi afirmate în vibrante dominante de ocruri şi brunuri roşcate, restituindu-ne efluvii din poetica unor îmbietoare climate, invocate la ceasul de taină al iluminărilor din amurg sau al limpezimilor solare, tipice peisajului românesc şi portughez.

Ca o încununare a acestui superb florilegiu de izbutite ofrande creative se instaurează tensionatele împăstări de cromatism vital, cu iz sanguinic, din picturile maestrului Gavril Gavrilaş, instituind în dublă variantă fulguraţiile unei „Hierofanii mioritice”, săgetate de iradierile explozive ale unor priviri şi articulaţii care difuzează în jur un tulburător sentiment de necontenită ardenţă. În vecinătate, cu recunoscutu-i talent, Florin Gavrilaş concepe un emoţionant omagiu adus ilustrului istoric clujean „David Prodan”, al cărui chip modelat în relief e proiectat pe veşmîntul sacral al unei ţesături năsăudene. Cei care-şi vor rezerva timp pentru vizitarea acestui diversificat Salon, promotor de c
reativitate la parametrii unei remarcabile finalităţi de ordin estetic şi spiritual, se vor simţi plăcut antrenaţi în momente de purificată comuniune cu fluxuri de armonie, splendoare şi prelungită reflecţie consolatoare.

Negoiţă LĂPTOIU

***

În continuarea vernisajului a avut loc un RECITAL DE OPERĂ ANIVERSAR dedicat sărbătoritului serii, arh. Ionel Vitoc, de studenţi, absolvenţi şi masteranzi ai Academiei de Muzică ‘’Gh. Dima’’, clasa lect.univ. dr. Ina Hudea; la pian Lizbeth Tetrade, Lucian Gheju. Aceştia au interpretat scene, arii şi duete din opere de: W.A. Mozart, G. Rossini, G. Donizetti, J. Strauss, G. Bizet, G. Puccini, J. Massenet ş.a. Cu dezinvoltură şi entuziasm tineresc, au colorat şi animat recitalul, dînd viaţă unor personaje din literatura de operă: Măriuca Popa, Hilda Starmüller, Paula Seichei, Alice Bacalu, Adriana Ţidor, Cristina Tureanu, Lorena Puican, Cezara Diţă, Monica Iusco, Alina Roşca, Dani Olar, Bogdan Sâmpetrean, Tiberiu Szasz, Ion Stancu, Sergiu Dumbravă, Narcis Ianău, Adonis Tanţa, Ruben Ciungan, Sami Barani, Lorant Barta.