Rusia şi NATO au garantat încă din 1997 că nu vor utiliza forţa una împotriva celeilalte

(Articol de secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen)

Kommersant

Imediat ce a preluat funcţia de secretar general al NATO, şi-a stabilit: cooperarea cu Rusia are o importanţă strategică – părţile au interese comune şi se confruntă cu aceleaşi provocări. După summitul Rusia-NATO de la Lisabona, cu un an în urmă, am făcut multe pentru depăşirea noilor ameninţări, dînd dovadă de o nouă gîndire. Am consolidat împreună stabilitatea în Afganistan, blocăm fluxul de droguri dinspre această ţară. Luptăm împreună împotriva terorismului în oraşele noastre şi în spaţiul aerian. Împreună luptăm cu pirateria în largul coastelor Cornului Africii. Această cooperare este în beneficiul nostru, al tuturor. La Lisabona am convenit, de asemenea, să discutăm despre continuarea cooperării în domeniul apărării antirachetă.

Există un risc crescut al unui atac cu rachete, avînd în vedere că peste 30 de state dezvoltă tehnologii de acest fel. Unele deţin deja rachete balistice, care pot fi dotate cu ogive obişnuite sau cu arme de distrugere în masă. Iată de ce, la întîlnirea la de la Lisabona, NATO a ajuns la un acord privind crearea scutului antirachetă, pentru a-şi apăra populaţia, teritoriul şi armata. Aceasta este poziţia pe care o împărtăşim şi datoria faţă de popoarele noastre este să le apărăm.

La materializarea iniţiativei SUA contribuie ţări ca Turcia, Polonia, România, Spania, Olanda şi Franţa. Contribuţii ale mai multor naţiuni vor fi unificate într-un sistem comun de comandă al NATO. Cele mai importante elemente ale sistemului au trecut deja cu succes anumite teste şi sperăm că primele componente ale scutului vor fi create pînă la summitul NATO care va avea loc în mai la Chicago.

Sistemul NATO constituie o solidă dovadă de “solidaritate în acţiune”, care arată transparenţa relaţiilor dintre America de Nord şi Europa. 28 de state membre consideră că ameninţarea este mare şi că este necesar un efort comun pentru a-i rezista. În plus, interacţionînd în cadrul NATO şi nu lucrînd fiecare individual, creăm un sistem mai eficient şi mult mai ieftin.

La ora actuală părţile pot evalua diferit ameninţarea (Moscova consideră că programul nuclear iranian nu este chiar atît de evoluat pe cît spune Occidentul – n.r.), dar că şi Rusia poate fi ameninţată de un atac cu rachete balistice. De aceea are sens să cooperăm în apărarea antirachetă şi să creăm două sisteme diferite, cu un scop comun. Aceasta are sens din punct de vedere practic, militar şi politic. Aceasta va demonstra odată pentru totdeauna că putem construi securitatea unul cu celălalt, dar nu unul împotriva celuilalt .

Statele membre ale NATO au prezentat trei propuneri pentru a elimina îngrijorările Rusiei că sistemul ar fi împotriva ei: au propus transparenţă în programul de apărare antirachetă prin intermediul schimburilor în Consiliul Rusia-NATO – forum al dialogului în toate problemele şi i-au invitat pe specialiştii ruşi să urmărească şi să analizeze testele sistemului antirachetă. În al doilea rînd, au propus organizarea unor exerciţii comune Rusia-NATO în 2012 vizînd apărarea antirachetă şi, în al treilea rînd, au propus crearea a două centre comune pentru schimbul de date.

Rusia a declarat că are nevoie de garanţii juridice că scutul NATO nu prezintă o ameninţare pentru ea. De fapt, în 1997, cînd NATO şi Rusia au semnat Actul fundamental Rusia-NATO, am convenit să nu utilizăm forţa unul împotriva celuilalt. Aşa că garanţii există de mai bine de un deceniu. Şi cel mai bine este să le dezvoltăm printr-o activitate comună.

Unele dintre recentele afirmaţii ale preşedintelui Dmitri Medvedev despre scutul antirachetă dovedesc o înţelegere principial incorectă a sistemului. În consecinţă, Rusia vorbeşte de desfăşurarea rachetelor în regiuni din vecinătatea alianţei. Asemenea declaraţii reflectă o retorică a trecutului şi nu se potrivesc cu relaţiile strategice spre care au convenit să tindă NATO şi Rusia.

Totodată, mă declar bucuros că Medvedev “nu a închis uşa dialogului cu NATO pe tema scutului antirachetă”. Vom continua acest dialog cu Rusia – NATO nu închide uşile.