Rusia nu trebuie să se îngrijoreze de separatism

 Novîie Izvestia

Chiar dacă problema separării unor teritorii sau altora va deveni de actualitate în Rusia, atunci va fi din cu totul alte motive decît în Europa.

Succesele înregistrate în ultima vreme de separatişti în Europa nu pot să nu “impresioneze”. La activul lor se numără nu doar victoria în alegerile regionale din Spania, ci şi succesele din Belgia, dar şi din Scoţia, unde lucrurile au ajuns pînă la fixarea datei pentru desfăşurarea unui referendum în vederea separării de Marea Britanie. O asemenea tendinţă este destul de surprinzătoare, pentru că, după cum părea înainte, o consecinţă inevitabilă a procesului de globalizare ar deveni unirea Europei şi retragerea problemelor naţionale în plan secund.

“Însă, în condiţiile crizei economice s-a dovedit că problema privind “cine pentru cine va plăti şi cine pe cine va întreţine” devine de o actualitate surprinzătoare”, subliniază directorul Centrului de studii iberice din carul Academiei Ruse, Vladimir Vernikov.

De altfel, chiar dacă separatiştii vor începe să-şi pună planurile în aplicare şi vor demara “parada europeană a suveranităţilor regionale”, acest lucru nu se va solda neapărat cu înfiinţarea de noi state, opinează experţii. Elitele şi alegătorii din Flandra, Catalonia şi Scoţia ar putea avea ezitări în legătură cu separarea definitivă de ţările din care fac acum parte din cauza a numeroşi factori pe care politicienii separatişti nu vor putea să le ignore.

De exemplu, faptul că noile state s-ar putea pomeni în afara UE şi a zonei Schengen. Acest lucru a fost declarat în mod direct de preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, temperînd astfel elanul separatiştilor scoţieni şi de alte etnii din Europa. Potrivit lui Barroso, statele nou înfiinţate vor trebui să obţină statutul de membru în UE, conform unor reguli stabilite pentru toţi candidaţii.

“Este semnificativ că autorităţile europene, de exemplu, din Marea Britanie au acceptat desfăşurarea unui referendum privind separarea Scoţiei. Ele mizează pe faptul că există argumente raţionale în favoarea menţinerii unui stat unitar, argumente care ar depăşi toate celelalte”, declară directorul adjunct al Centrului de Tehnologii Politice, Alexei Makarkin.

Însă, chiar dacă lucrurile vor ajunge pînă la apariţia pe hartă a unor noi formaţiuni statele, este puţin probabil ca acest lucru să constituie o ameninţare directă la adresa Rusiei. În condiţiile din Rusia, o activizare a atitudinilor separatiste în regiuni ar putea avea loc doar în cazul în care puterea centrală va deveni prea slabă.