Rugăciunea Rozariului, coroana de trandafiri mistici a Preasfintei Fecioare Maria

Luna octombrie a fiecărui an, în Biserica Romano-Catolică și, la fel, în Biserica Greco-Catolică este dedicată rugăciunii Rozariului, fiind numită „luna Rozariului”.

Cuvântul „rozariu” provine de la un obicei al creștinilor primelor veacuri de a așeza, în fața statuilor Preasfintei Fecioare Maria, coroane de trandafiri, simbol al frumuseții și bunei miresme spirituale a rugăciunilor adresate Maicii Preacurate. Treptat, s-a început folosirea unui șirag de mărgele pe care credincioșii le treceau printre degete recitând rugăciuni către Preasfânta Fecioară Maria. În sec. al XIII-lea, călugării cistercieni au elaborat, pornind de la acest colier, o nouă rugăciune, denumită „Rozariu”. Răspândirea rugăciunii Sfântului Rozariu este atribuită în mod particular Sfântului Dominic (1175-1221), considerat „părintele Rozariului”.

Rugăciunea Sfântului Rozariu este alcătuită din cincisprezece „mistere”, constând în meditarea unor momente semnificative din viața lui Isus și a Preasfintei Fecioare Maria, grupate în trei coroane ale Rozariului, și anume: Rozariul de Bucurie, Rozariul de Durere și Rozariul de Mărire. Un Rozariu cuprinde meditarea a cinci mistere, în timpul recitării, de cincizeci de ori (de câte zece ori pentru fiecare „mister”), a rugăciunii „Ave Maria” / „Bucură-te Maria” / „Născătoare de Dumnezeu”.

Rugăciunea Rozariului s-a aflat, de-a lungul timpului, în centrul devoțiunilor Bisericii de rit latin. La Lourdes, în 1858, în timpul aparițiilor ce au dus la dezvoltarea aici a marelui sanctuar marian, Preasfânta Fecioară Maria s-a rugat Rozariul împreună cu (acum) sfânta Bernadeta (1844-1879). Mai târziu, în aparițiile de la Fatima din 1917, Sfânta Fecioară a spus: „Eu sunt Sfânta Fecioară a Rozariului”.

În Biserica Greco-Catolică, Rugăciunea Sfântului Rozariu a fost adaptată ritului bizantin. Spre exemplu, călugării Ordinului Sfântului Vasile cel Mare au editat broșura: „Rugăciunea Sfântului Rozar. Scurte îndrumări, cum trebuie să se facă, întocmite de Ierom. Augustin A. Pop O. Sf. V.”. Ediția a III-a, tipărită la 25 februarie 1944, la Blaj, cu binecuvântarea, acum a unuia dintre cei șapte Episcopi greco-catolici martiri: „Episcopul Orăzii mari, Dr. Valeriu Traian Frențiu, Administratorul Apostolic al Arhidiecezei de Alba Iulia și Făgăraș”, nota în „cuvântul de introducere”: „Încă din anul 1925, zecile de mii de pelerini veniți la mănăstirea de la Bixad cereau insistent de la ieromonahii acelei mănăstiri să le dea o unică formă românească în locul rostirilor variate, după forme străine și chiar în limbă străină, a acelei rugăciuni”. S-a răspuns acestei cereri prin prima ediție a broșurii amintite, editată în 1928 la Tipografia Ordinului Bazilian de la Bixad. „Rozarul marian este rugăciunea cea mai potrivită vremurilor de restriște. De multe ori în cursul timpului, această rugăciune a mântuit creștinătatea și Biserica de grele primejdii. Facă Domnul, ca și în aceste vremuri pe cari le trăim, rugăciunea sf. Rozar, recomandată atât de stăruitor de Preasfânta Fecioară la Fatima în anul 1917, să aducă lumii tulburate de ură și de războaie crâncene, mântuirea și pacea”. „Rozariul marian – consemna părintele ieromonah – nu este a unui rit liturgic, și forma lui de acum nu e întocmită în baza unor rubrici rituale, ci în baza vechilor practici ale sfinților Răsăritului și Apusului, perfecționate prin lucrarea Sfântului Spirit, ca să formeze un patrimoniu universal al Bisericii creștine de orice rit”.

De-a lungul timpului, mai mulți Suverani Pontifi au acordat indulgențe plenare credincioșilor practicanți ai devoțiunii Rozariului. În timpul pontificatului său, și Papa Ioan Paul al II-lea a acordat o mare importanță rugăciunii Rozariului, instituind un An al Rozariului (oct. 2002-oct. 2003). Devoțiunea mariană a fost și subiectul Scrisorii apostolice „Rosarium Virginis Mariae”, în care, la cele cincisprezece mistere ale Rozariului, Sfântul Papă (acum) a propus să fie adăugate alte cinci mistere, pe care le-a denumit Misterele de Lumină.

În luna martie a anului 2020, Sfântul Părinte Francisc adresa, la rândul său, un apel la recitarea rugăciunii Rozariului ca sprijin în criza pandemiei. Și, pentru o rugăciune bună a Rozariului, „contemplând chipul lui Cristos cu inima Mariei, nu trebuie să uităm că secretul acestuia este simplitatea”.

Șiragul Rozariului, „coroana de trandafiri mistici” dedicată Preasfintei Fecioare Maria se află și în prezent, mai ales în timpul lunii octombrie, în mâinile a milioane de credincioși. Este, cu adevărat, un luminos „șirag de perle” ce unifică rituri, obiceiuri, tradiții, în limbajul simplu al rugăciunii repetitive: „Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, bucură-te, ceea ce ești plină de har, Maria, Domnul este cu tine. Binecuvântată ești tu între femei și binecuvântat este rodul trupului tău, că L-ai născut pe Isus Hristos, Mântuitorul sufletelor noastre. Preasfântă Maria, Maica lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi, păcătoșii, acum și în ora morții noastre. Amin”.

V.S.