ROMEO ŞI JULIETA

Teatrul Naţional Cluj-Napoca vă invită la premiera spectacolului ROMEO ŞI JULIETA de William Shakespeare, traducere de Virgil Teodorescu şi Şt. O. Iosif, adaptare de Tudor Lucanu, care va avea loc în Sala mare sîmbătă, 25 iunie 2016, de la ora 19. Regia: Tudor Lucanu; scenografia: Alina Herescu; muzica: Şerban Ursachi; coregrafia: Vava Ştefănescu; asistent de scenografie: AndaPop; maestru de lumini: Jenel Moldovan.

Distribuţia: Julieta: Sânziana Tarţa; Romeo: Matei Rotaru; Doica: Anca Hanu; Lorenzo: Cornel Răileanu; Mercuţio: Sorin Leoveanu; Tybalt: Ionuţ Caras; Paris: Adrian Cucu; Benvolio: Radu Lărgeanu; Capulet: Ovidiu Crişan; Lady Capulet: Angelica Nicoară; Lady Montague: Irina Wintze; Escalus: Cătălin Herlo; Peter, Spiţerul: Cristian Rigman; Balthazar: Miron Maxim; Rosalina: Diana Buluga.

Romeo şi Julieta este, poate, cea mai cunoscută piesă a lui Shakespeare, bucurîndu-se de o imensă popularitate de la apariţia ei în 1597 şi pînă în zilele noastre. Tema nefericiţilor îndrăgostiţi, existentă la greci, este reluată în epoca medievală de nuvelistul italian Matteo Bandello, de la care este preluată de Shakespeare. Iubirea şi moartea se îmbină aici ca alternative fundamentale ale existenţei. Cei doi îndrăgostiţi sînt subjugaţi de puternicul sentiment al dragostei, din care îşi fac un simbol semnificativ, aceasta trecînd peste toate şi toţi. Din fundal, întreţesută în povestea de dragoste, transpare atmosfera dominată de ură şi răzbunare a celor două familii, ceea ce conferă iubirii celor doi tineri şi unirii lor în moarte o şi mai mare pregnanţă.

În concepţia tînărului regizor Tudor Lucanu, povestea se va derula în cadrul a două ateliere de croitorie. Manechinele-corpuri neînsufleţite împînzesc spaţiul auster, cu panouri negre şi oglinzi laterale. Stative cu suluri de mătăsuri de diferite culori despart, precum un zid, spaţiul în care cele două familii duşmane îşi duc existenţa. Într-o lume a „modei“ şi a design-ului vestimentar, costumele sînt concepute ca un fel de mască pe care, la sfîrşit, personajele ucise o leapădă, ieşind din poveste. Pe fundalul sunetelor ascuţite de obiecte de croitorie, în special foarfeci, dar şi ţăcănitul acelor de la maşinile de cusut, muzica iubirii ideale, care trece graniţele vieţii, în lumea de dincolo, învăluie întreg spectacolul, legînd contemporaneitatea de eternitate.