Românii nu beau doar vin de Paşti: Consumul de cafea a crescut cu circa 20% în timpul Sărbătorilor Pascale

Vînzările de cafea au crescut cu aproximativ 15-20% în perioada Paştelui, comparativ cu aceeaşi perioadă a lunii trecute, însă, în ceea ce priveşte consumul zilnic, România se situează în coada clasamentului mondial, cu o jumătate de ceaşcă de cafea pe zi pe cap de locuitor.

“Consumul de ceşti de cafea pe cap de locuitor în România se situează pe locul 30 la nivel mondial, cu 0,5 ceşti pe zi, în fruntea clasamentului aflîndu-se Olanda cu 2,4 ceşti pe zi, Finlanda cu 1,8 ceşti pe zi şi Suedia cu 1,3 ceşti pe zi. Pentru 2015, sperăm că piaţa cafelei va avea o uşoară tendinţă ascendentă”, a afirmat Marius Meleşteu, preşedintele Asociaţiei Române a Cafelei (ARC).
El estimează că, în perioada sărbătorilor Pascale, vînzările de cafea au crescut cu aproximativ 15 – 20% faţă de aceeaşi perioadă a lunii trecute. “Pe piaţa din România s-a impus cafeaua arabică, la fel ca şi în ţările din Uniunea Europeană. Cafeaua prăjită deţine cea mai mare cotă de piaţă, în timp ce specialităţile de cafea au înregistrat scăderi în ultimii ani. Loialitatea faţă de brand a fost şi a rămas foarte puternică. Pachetul de cafea de 500 grame este cel mai vîndut în România, 67% dintre români consumînd cafea preparată la ibric, iar 33% cafea espresso şi la filtru”, a mai spus Marius Meleşteu, citat de Agerpres.
El a mai afirmat că, deşi nu este un produs de lux, în România încă se mai aplică acciza la produsele de cafea, acesta fiind “unul din factorii care contribuie la menţinerea consumului de cafea pe cap de locuitor la o cotă atît de redusă, faţă de celelalte ţări din Uniunea Europeană şi din lume”.
“În majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană, cafeaua nu este un produs accizat, fiind considerat un produs alimentar. Asociaţia Română a Cafelei consideră benefică luarea unei măsuri menite să elimine acciza la produsele din cafea, ceea ce va contribui la reducerea comerţului transfrontalier, a evaziunii fiscale şi, cel mai important, la creşterea accesibilităţii consumatorului român la acest produs alimentar. Cafeaua verde importată suportă în 2015 o acciză de 153 euro pe tonă, cafeaua prăjită de 225 euro/tonă, în timp ce la cafeaua solubilă acciza este de 900 de euro pe tonă”, a apreciat preşedintele Asociaţiei Române a Cafelei.

El a accentuat că, în România, consumul de cafea este încă scăzut faţă de multe alte ţări din lume, de numai 2,3 kilograme pe cap de locuitor pe an. “În Austria, consumul de cafea este de 7,96 kilograme pe cap de locuitor, iar în Germania de 6,95 kilograme. Şi în estul Europei, consumul este mai mare decât la noi în ţară: în Polonia, consumul anual pe cap de locuitor este de 3,19 kilograme, iar în Bulgaria este de 2,9 kilograme”, a mai spus Marius Meleşteu.

Creşterea preţului cafelei a dus la stagnarea consumului

Valoarea pieţei cafelei în România a fost de aproape 420 de milioane de Euro în 2014, în uşoară scădere faţă de 2013, arată un studiu realizat de compania de cercetare de piaţă PwC România. Începînd cu 2009 s-a înregistrat o tendinţă constantă de creştere a preţului cafelei, acesta majorîndu-se cu 30% între 2009 şi 2013, un factor al acestei creşteri fiind şi nivelul ridicat de impozitare aplicabil în această industrie. Consumul anual de cafea în România a crescut cu o rată anuală de 9% în perioada 2000-2009, pe fondul creşterii economice înregistrate în această perioadă, ceea ce a dublat cantitatea de cafea consumată anual. Începînd cu 2009, consumul de cafea a resimţit şi el efectele crizei economice şi a intrat în declin, piaţa contractîndu-se cu circa 8% între 2009 şi 2011, după care s-a menţinut la un nivel relativ constant.

Conform studiului PwC, România se află pe locul 26 în Europa în privinţa consumului mediu de cafea, cu un consum anual per capita de doar 2,3 kg, faţă de media din Uniunea Europeană de 4 kg per capita. Acest lucru este cauzat de preţul ridicat al cafelei raportat la puterea de cumpărare a consumatorilor, dar şi de nivelul taxei pe valoare adăugată şi de menţinerea accizei nearmonizate.

Eliminarea accizei la cafea ar putea conduce la o scădere a preţului cafelei, încurajînd astfel consumul şi dezvoltarea pieţei cafelei şi a produselor din cafea în România. Studiul estimează că, la nivelul bugetului general consolidat, o astfel de măsură ar avea un impact neutru, scăderea cu 0,2% a veniturilor colectate din accize fiind compensată pe orizontală de celelalte taxe şi impozite colectate ca urmare a creşterii industriei cafelei.

„Din punct de vedere al filozofiei de impozitare, accizele se aplică de regulă asupra unor produse care fie sunt considerate de lux, fie au un impact negativ asupra sănătăţii ori asupra mediului înconjurător. Cafeaua însă nu se încadrează în nici una dintre aceste categorii, aceasta fiind un produs alimentar de larg consum, prin urmare menţinerea accizei are exclusiv o motivaţie bugetară. Calculele noastre arată însă că din perspectivă bugetară pentru că eliminarea accizei la cafea ar avea un impact bugetar neutru. De altfel, prin propunerea privind noul Cod Fiscal, autorităţile doresc eliminarea acestei accize nearmonizate, motivul invocat fiind discrepanța între veniturile la bugetul de stat și costurile de conformare din partea operatorilor economici, respectiv cheltuielile de administrare ale autorităților”, se apreciază în studiul PwC România.

Ţara noastră este unul dintre puţinele state membre ale Uniunii Europene care mai aplică accize la cafea (împreună cu Danemarca, Germania, Croaţia, Belgia şi Letonia). În toate celelalte 22 de state membre ale Uniunii Europene, cafeaua nu este accizată. Încasările la bugetul de stat din accizele pentru cafea în anul 2013 s-au ridicat la 51,7 milioane lei, adică doar 0,2% din totalul veniturilor din accize, care au însumat 21,1 miliarde lei.