Românii ar vrea să facă afaceri dar se lovesc de lipsa de fonduri, birocraţie şi fiscalitate excesivă

Un studiu al organizaţiei Akcees, care citează date furnizate de Global Entrepreneurship Monitor şi Comisia Europeană, arată că România este pe un surprinzător loc întîi în Uniunea Europeană din punct de vedere al intenţiilor antreprenoriale, însă punerea în practică a acestor intenţii se loveşte de multe probleme.

Conform studiului realizat de organizatia non-profit Akcees, care îşi propune sa promoveze educaţia antreprenorială şi să creeze oportunităţi de dezvoltare pentru tineri, 27% dintre români declară că vor să pornească o afacere pe cont propriu, procentajul fiind peste dublul mediei înregistrate în Uniunea Europeană.

Astfel, 71% dintre români consideră antreprenoriatul ca o alternativă de carieră excelentă, în comparaţie cu doar 58% dintre europeni, iar 74% din populaţia României consideră că antreprenorii au un statut privilegiat în societate.

Speranţe mari, realizări mici

Antreprenorii au aşteptări favorabile legate de creşterea propriilor companii, 48% dintre start-up-uri (firme nou înfiinţate – n.r.) estimînd că vor angaja cel puţin 5 oameni în următorii 5 ani. De asemenea, 48% dintre start-up-uri declarau că inovează la nivel de produs, în timp ce 39% dintre acestea spuneau că cel puţin un sfert din activitatea desfăşurată se adresează clienţilor din afara graniţelor ţării.

Însă, problemele apar cînd se analizează sustenabilitatea iniţiativelor antreprenoriale, România ocupînd doar locul 6 în Uniunea Europeană (după Austria, Estonia, Letonia, Olanda şi Slovacia) din punct de vedere al activităţii antreprenoriale totale. Pe de altă parte, ţara noastră cupă penultimul loc la nivel european din punct de vedere al sustenabilităţii iniţiativelor antreprenoriale: mai bine de jumătate din companiile nou înfiinţate nu reuşesc să supravieţuiască perioadei critice de 42 de luni (acestea se închid sau îşi suspendă activitatea).

Nceazuri: lipsa banilor, taxele şi birocraţia

O mare problemă a mediului antreprenorial românesc este lipsa accesului la finanţare. Deşi dintre 48% români îşi doresc să pornească o afacere proprie, mai mult de jumătate dintre ei afirmă că nu dispun de resursele financiare necesare. Acest indicator are o valoare dublă faţă de media din Uniunea Europeană, unde doar 21% dintre respondenţi acuză lipsa banilor ca motiv pentru care nu îşi dezvoltă propriile afaceri.

Taxele şi barierele administrative sînt un alt impediment major pentru dezvoltarea activităţii antreprenoriale. Acestea se traduc în fonduri redirecţionate către stat şi timp pierdut în lucruri birocratice. Indiferent de vîrstă, respondenţii sunt unanim de acord că nivelul taxelor şi al impozitelor este ridicat, iar corupţia şi ineficienţa existentă la nivelul instituţiilor publice au un impact negativ dezvoltării afacerilor.

O altă problemă identificată în România este lipsa de conexiuni de business şi de mentori pentru tinerii antreprenori. Ei sînt nemulţumiţi şi de calitatea educaţiei antreprenoriale şi consideră că training-urile la care au participat sînt susţinute de oameni care nu au legătură cu mediul antreprenorial.

Măsurile întreprinse de stat sînt privite de comunitate ca un impediment major în calea dezvoltării unei afaceri. Astfel, antreprenorii susţin că sunt la curent cu politicile publice de susţinere a antreprenoriatului, însă le consideră neadecvate. Lipsa de rezultate se datorează atît unei înţelegeri deficitare a mediului antreprenorial românesc cît şi corupţiei endemice care afectează măsurile întreprinse la toate nivelurile.

Soluţii: simplificarea legislaţiei şi reducerea fiscalităţii

În studiu se apreciază că, la nivel guvernamental, statul ar trebui să renunţe la programele de înfiinţare de noi companii şi să se concentreze pe sustenabilitatea firmelor existente, prin îmbunătăţirea calităţii programelor de educaţie antreprenorială. În acest sens, este important să existe o legătură între şcoală şi mediul de afaceri, iar studiile ar trebui adaptate la condiţiile pieţei. Tot în sarcina statului cade şi simplificarea administrativă şi fiscală, alături de lupta împotriva corupţiei.

Şi mediul privat poate contribui la dezvoltarea antreprenoriatului prin sesiuni de training, evenimente şi competiţii adresate celor aflaţi la început de drum, programe de mentorat şi suport pentru start-up-uri sau sesiuni de informare despre oportunităţile de finanţare. Facilitarea accesului la acceleratoare şi incubatoare de afaceri este un alt aspect menţionat, alături de promovarea continuă a modelelor de succes.

V.D.