România turistică pe care statisticile nu o văd

România încearcă să-și promoveze destinațiile turistice fără să știe cu suficientă precizie câți turiști le vizitează. Datele oficiale cuprind structurile de cazare care raportează Institutului Național de Statistică, dar surprind doar parțial activitatea apartamentelor și a altor spații închiriate prin platforme online. În lipsa unei evidențe complete, contribuția reală a turismului la economia națională și la bugetele locale rămâne dificil de măsurat, iar strategiile de dezvoltare se construiesc pe o imagine incompletă a pieței.

Problema datelor a ocupat un loc important în dezbaterea găzduită marți, 8 septembrie, la Grand Hotel Napoca din Cluj-Napoca, de Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR). Atelierul „Ospitalitatea în transformare: dezvoltarea destinațiilor și noile standarde de mediu” a reunit reprezentanți ai autorităților publice locale și ai serviciilor deconcentrate, experți în managementul destinațiilor, în protecția mediului, precum și antreprenori din industria ospitalității din județul Cluj.

În evaluarea FIHR, Cluj-Napoca reprezintă unul dintre exemplele românești de dezvoltare urbană, inovare și atractivitate internațională. Cultura, universitățile, mediul de afaceri, administrația și industria ospitalității au contribuit împreună la transformarea orașului într-o destinație pentru turiști, participanți la evenimente, investitori și studenți.

Această construcție nu poate fi atribuită unei singure instituții, a subliniat primarul Emil Boc la deschiderea reuniunii. „Experiența Clujului ne-a învățat ceva important: nimeni nu construiește singur un oraș de succes. Administrația construiește infrastructură. Universitățile aduc talente. Mediul privat creează locuri de muncă și servicii. Sectorul cultural dă orașului energie și identitate. Industria ospitalității transformă toate acestea într-o experiență pentru vizitator”, a declarat edilul municipiului.

Potrivit statisticilor prezentate de organizatori, în primul semestru al acestui an, în structurile de primire turistică din județul Cluj au fost înregistrate 523.081 de înnoptări, în scădere cu 2,1% față de perioada similară a anului trecut. Datele disponibile indică, pentru același interval, aproximativ 300.000 de sosiri ale turiștilor români și străini. Nici această cifră nu descrie însă întreaga circulație turistică. Statisticile INS se bazează pe raportările structurilor de cazare cuprinse în sistem, în timp ce o parte a apartamentelor și locuințelor oferite prin platformele online rămâne insuficient reflectată. Numărul real al persoanelor cazate în județul Cluj între ianuarie și iunie 2026 ar putea fi, prin urmare, mai mare.

Președinta FIHR, Simona Constantinescu, consideră că deficitul de date și digitalizarea întârziată afectează deopotrivă operatorii economici, instituțiile de control și autoritățile locale. Fără o evidență completă, statul nu poate urmări corect activitatea pieței, iar administrațiile nu își pot fundamenta strategiile de dezvoltare și promovare a destinațiilor. O soluție aflată în pregătire presupune atribuirea unui cod unic de înregistrare fiecărei structuri de cazare. Codul ar permite identificarea operatorilor, inclusiv a celor care își promovează serviciile prin platforme online, și integrarea raportărilor într-un sistem digital comun. „În momentul în care aceste date se vor colecta în cloudul guvernamental, fiecare entitate a statului va beneficia de informațiile de care are nevoie, inclusiv noi, ca industrie, sau autoritățile locale care vor să-și facă strategii și politici de promovare a destinațiilor pentru propriile obiective turistice”, a declarat Simona Constantinescu.

Rămân însă de clarificat mecanismul de administrare a viitoarei platforme, instituțiile care vor avea acces la informații și modul în care obligația de înregistrare va fi aplicată spațiilor de cazare promovate pe platformele internaționale. Pentru ca sistemul să producă rezultate, codul unic ar trebui să devină o condiție pentru listarea și comercializarea legală a serviciilor de cazare, nu doar o formalitate suplimentară pentru operatorii deja înregistrați.

Un alt atelier al reuniunii a fost dedicat Organizațiilor de Management al Destinației (OMD) și modului în care acestea pot deveni mecanisme reale de cooperare public-privată. Un OMD reunește autoritățile locale și operatorii privați pentru a administra și promova o destinație pe baza unei strategii, a unui buget și a unor obiective comune. Rolul său nu ar trebui să se limiteze la realizarea unor materiale promoționale sau la participarea la târguri, ci să includă dezvoltarea produselor turistice, integrarea patrimoniului local, coordonarea serviciilor și urmărirea rezultatelor.

În lipsa unor informații corecte despre numărul turiștilor, durata șederii, locurile în care aceștia se cazează și serviciile pe care le folosesc, OMD-urile riscă însă să construiască strategii pe estimări. Datele incomplete nu reprezintă, așadar, doar o problemă statistică. Ele influențează alocarea banilor, promovarea destinațiilor și evaluarea efectelor produse de investițiile publice. Participanții au discutat despre rolul industriei în guvernanța destinațiilor, finanțarea și funcționarea OMD-urilor, folosirea datelor pentru fundamentarea deciziilor, integrarea patrimoniului local în strategiile de dezvoltare și îmbunătățirea colaborării dintre autorități și operatorii din ospitalitate.

O temă majoră a reuniunii a privit noile standarde de mediu și transpunerea lor în activitatea de zi cu zi a hotelurilor și restaurantelor. Operatorii au discutat direct cu reprezentanții autorităților și cu experții despre gestionarea deșeurilor alimentare, textilelor și ambalajelor, evidența și raportarea deșeurilor, controale și sancțiuni, precum și despre aplicarea Regulamentului european privind ambalajele și deșeurile de ambalaje.

Pentru industria ospitalității, problema nu este numai acceptarea obiectivelor de mediu, ci și transformarea lor în proceduri clare, unitare și aplicabile. Cerințele interpretate diferit de operatori și autoritățile de control produc costuri suplimentare, nesiguranță juridică și riscul unor sancțiuni pentru obligații care nu sunt întotdeauna suficient explicate.

Concluzia atelierului FIHR este că dezvoltarea turismului nu mai poate fi separată de administrarea profesionistă a destinațiilor, digitalizarea raportărilor și respectarea standardelor de mediu. Toate presupun însă reguli clare, date credibile și o colaborare permanentă între instituțiile publice și mediul privat.

Potrivit prefectului județului Cluj, Maria Forna, această direcție beneficiază de sprijinul Guvernului. „Dezvoltarea turismului nu mai poate fi privită doar ca o politică economică, ci ca o investiție strategică în coeziune socială, dezvoltare regională și creșterea calității vieții. Fondurile europene, reformele privind economia circulară, digitalizarea serviciilor publice și consolidarea dialogului social sunt instrumente prin care statul sprijină această transformare”, a declarat Maria Forna.

Potențialul natural și cultural al României este invocat de fiecare dată când se discută despre turism. Mai rar se vorbește despre infrastructura administrativă necesară valorificării lui: evidențe corecte, organizații de management funcționale, reguli previzibile și capacitatea de a măsura rezultatele. Până când toate formele de cazare nu vor intra într-un sistem unitar de evidență, România va continua să-și construiască politicile turistice pornind de la o imagine doar parțială a propriei industrii.

Dan Crișan