România, printre țările europene cu cel mai mic decalaj între salariile doamnelor și bărbaților

Deși discrepanțele salariale între femei și bărbați s-au redus substanțial în ultimii opt ani, doamnele continuă să fie mai slab remunerate decât bărbații din Uniunea Europeană, însă România se poate lăuda cu unul dintre cele mai mici decalaje salariale în funcție de sexul angajaților.

Câştigul orar brut al femeilor din Uniunea Europeană era, în medie, cu 13% sub cel al bărbaţilor, însă cele mai mici diferenţe sunt în Luxemburg (0,7%) şi România (2,4%). Datele furnizate de Oficiul European de Statistică (Eurostat) arată că statele membre al Uniunii cu cele mai mari diferenţe salariale între bărbaţi şi femei sunt Letonia (22,3%), Estonia (21,1%), Austria (18,9%) şi Germania (18,3%). În decurs de opt ani inegalităţile salariale dintre bărbaţi şi femei s-au redus de la 16,4% în 2012, până la 13% în 2020. În cazul României, inegalităţile salariale dintre cele două sexe s-au redus de la 6,9% în 2012, până la 2,4% în 2020.

Aproape 600.000 de femei acționar

România stă relativ bine și din punctul de vedere al femeilor acționar. Datele furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului arată că, în prima lună a acestui an, în Romțnia erau activi 1.111.285 de operatori economici, cu 1.558.010 acționari. Din totalul acționarilor, 573.581 (aproape 37%) sunt femei, iar 984.429 sunt bărbați.

De asemenea, în cele 416.785 de Persoane Fizice Autorizate (PFA), Întreprinderi Individuale (II) și Întreprinderi Familiale (IF) din România există 454.518 membri, dintre care 180.311 (aproape 40%) sunt femei, ceilalți 240.207 fiind bărbați.

Propunere europeană pentru eliminarea discriminării salariale

În martie 2021, Comisia Europeană a prezentat o propunere privind transparenţa salarială menită să asigure faptul că femeile şi bărbaţii din UE primesc salarii egale pentru o muncă egală. Propunerea stabileşte măsuri de asigurare a transparenţei salariale, cum ar fi informarea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă referitor la salariul pe care urmează să îl primească, dreptul de a cunoaşte nivelurile de remunerare a lucrătorilor care prestează aceeaşi muncă, precum şi obligaţii de raportare a diferenţei de remunerare dintre femei şi bărbaţi pentru întreprinderile mari. De asemenea, propunerea facilitează accesul la justiţie şi consolidează mijloacele prin care lucrătorii îşi pot revendica drepturile. Angajatorilor nu li se va permite să le solicite persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă istoricul salarial şi, la cererea angajaţilor, vor trebui să furnizeze date anonimizate referitoare la remuneraţii. Angajaţii vor avea și dreptul la despăgubiri pentru discriminarea salarială.
Propunerea Comisiei a fost transmisă Parlamentului European şi Consiliului pentru a fi aprobată. După ce va fi adoptată, statele membre ale Uniunii vor avea la dispoziţie doi ani pentru a transpune directiva în legislaţia naţională şi pentru a transmite Comisiei prevedeile legislative respective.