România lasă deschise opţiunile pentru dezvoltarea gazelor de şist

EurActiv

Senatul României a respins, la 21 iunie, cu o largă majoritate, propunerea legislativă privind interzicerea explorărilor şi exploatărilor gazelor de şist prin fracturare hidraulică, marcînd astfel o schimbare radicală a Partidului Social Democrat (PSD) al premierului Victor Ponta, care a introdus proiectul de lege în luna martie.

Gazele de şist sînt un combustibil fosil “neconvenţional”, care se găseşte în fisuri şi fracturi naturale subterane. Pînă recent, nu a existat nicio metodă de transport în siguranţă al lor la suprafaţă. Cu toate acestea, prin pomparea de apă, nisip şi substanţe chimice în formaţiuni de rocă, la presiune înaltă, printr-o tehnică cunoscută sub numele de fracturare hidraulică sau “fracking”, companiile energetice cred că au găsit o parte din răspunsul la problemele de securitate energetică ale Europei.

Metoda rămîne intens controversată, din cauza posibilelor riscuri legate de mediu, printre care o poluare a apelor subterane şi emisii mai mari de gaze cu efect de seră comparativ cu gazele tradiţionale.

Pentru susţinătorii exploatării, gazele de şist reprezintă o sursă pînă acum neexploatată şi binevenită de energie alternativă la combustibilii fosili tradiţionali.

În SUA, gazele de şist reprezintă deja 16% din producţia de gaze naturale, iar unii analişti prezic că procentul ar putea creşte la 50% în termen de 20 de ani.

Votul Senatului român din 21 iunie – 53 de voturi pentru respingerea propunerii privind interzicerea exploatării gazelor de şist, 11 voturi pentru şi 9 abţineri – a survenit la şapte săptămîni după ce guvernul Ponta a preluat mandatul. Partidul premierului român a propus legislaţia atunci cînd se afla în opoziţie.

În lunile aprilie şi mai au avut loc proteste la nivel naţional, inclusiv în sud-estul României, unde urma să înceapă explorarea de gaze de şist de către compania energetică americană Chevron. Proteste similare, ce au avut loc de cealaltă parte a frontierei, în Bulgaria, au răsturnat, de asemenea, planurile Chevron de a începe forajul.

Coaliţia de stînga, USL, care este dominată de PSD, a cîştigat alegerile locale desfăşurate la 10 iunie, în mare parte pe valul ecologist. Fostul cabinet al lui Mihai Răzvan Ungureanu a sprijinit dezvoltarea gazelor de şist.

Într-un interviu cu media de ştiri româneşti din 22 iunie, Ponta a explicat poziţia adoptată de guvern, precizînd că există un moratoriu privind gazele de şist pînă în decembrie. El a adăugat că executivul îşi va face cunoscută poziţia finală după încheierea perioadei de moratoriu, care are loc după alegerile parlamentare din toamnă. Data alegerilor nu a fost încă stabilită.

Ponta a fost citat spunînd că decizia finală va încerca să echilibreze protecţia mediului cu nevoile energetice. Premierul român a remarcat faptul că operaţiunile de explorare, care au început anul trecut, nu vor fi finalizate pînă în 2018. Potrivit declaraţiilor sale făcute jurnaliştilor, în şase ani, tehnologia va evolua în Europa, iar o decizie va fi luată în conformitate cu noile descoperiri.

Ponta a insistat, de asemenea, că România vrea să se alinieze la legislaţia UE, subliniind că nu doreşte nici să fie singura ţară care acceptă exploatarea gazelor de şist, nici singura care se opune acesteia.

UE a refuzat pînă în prezent să comenteze cu privire la deciziile individuale luate de ţările membre de a interzice sau dezvolta gazele de şist. Conform unui studiu recent, publicat de Comisia Europeană, nu este nevoie de o legislaţie specifică a UE privind gazele de şist, cel puţin pentru moment.