România, Bulgaria şi Grecia vor lansa un mecanism de cooperare permanent

    Întrevederile trilaterale între România, Bulgaria şi Grecia se vor transforma într-un mecanism de cooperare permanent. Anunţul a fost făcut luni de miniştrii afacerilor externe ai celor trei ţări, Titus Corlăţean, Nikolai Mladenov şi Dimitris Avramopoulos, care s-au întîlnit în capitala bulgară, Sofia.

Prin această iniţiativa ne dorim să schimbăm stereotipul potrivit căruia Balcanii sînt o regiune unde cooperarea regională nu poate să existe, a spus ministrul bulgar Nikolai Mladenov.

Cele trei ţări vor colabora în vederea pregătirii pentru preluarea preşedinţiei prin rotaţie a Uniunii Europene. Grecia urmează să preia preşedinţia Uniunii în anul 2014, Bulgaria în anul 2018, iar România în anul 2019, a notat şeful diplomaţiei bulgare.

România va acorda sprijin complet preşedinţiei elene a UE în anul 2014, a subliniat Titus Corlăţean. El a spus că, printre subiectele discutate în cadrul întrevederii trilaterale, a fost şi aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.

În acest context, cei trei miniştri au abordat subiectul securizării frontierelor externe ale UE. În prezent, Grecia se confruntă cu o problemă pe care România şi Bulgaria nu o au, a spus ministrul Dimitris Avramopoulos. Este vorba de presiunea enormă a imigranţilor asupra graniţelor maritime ale Greciei şi în special influxul provocat de conflictul din Siria. Este de o importanţă crucială ca ţările din regiune să fie într-un contact permanent, a subliniat diplomatul grec.

Şefii diplomaţiilor din cele trei ţări au discutat şi despre politica de extindere a UE spre Balcanii Occidentali. Întrebaţi de Agerpres dacă ar fi posibil ca UE să aibă o poziţie comună în ceea ce priveşte aderarea Serbiei la UE, avînd în vedere că cele trei ţări au poziţii diferite în ceea ce priveşte recunoaşterea independenţei proclamate de Kosovo (România şi Grecia fac parte din grupul celor cinci ţări din UE care nu recunosc independenţa provinciei, în timp ce Bulgaria a recunoscut-o la scurt timp după proclamare), Corlăţean, Mladenov şi Avramopoulos şi-au reconfirmat sprijinul pentru dialogul între Belgrad şi Priştina. Există un sprijin comun pentru perspectiva europeană a Serbiei, cu respectarea necesară a unor criterii, din care face parte şi protecţia minorităţilor, a spus Corlăţean. Avramopoulos şi-a exprimat speranţa că dialogul între Belgrad şi Priştina va aduce cît mai repede rezultate pozitive. Există criterii pentru aderarea la UE şi noi încurajăm ambele părţi să le respecte, a spus oficialul grec. Nu ne dorim ca în zonă să existe găuri negre în ceea ce priveşte aderarea europeană, a subliniat Nikolai Mladenov.

Referindu-se la perspectivele de aderare a unei alte ţări din regiune, Macedonia, oficialul bulgar a spus că Sofia nu are probleme cu Skopje, ci are probleme cu unii oameni politici de acolo, care continuă să folosească retorica naţionalistă şi limbajul urii. Grecia a trimis Macedoniei o propunere pentru soluţionarea disputei numelui, dar încă nu avem răspuns, a spus şeful diplomaţiei elene.

Cei trei miniştri de externe au mai discutat şi despre politica europeană de coeziune. Corlăţean, Mladenov şi Avramopoulos au împărtăşit părerea că fondurile destinate acestei politici trebuie să rămînă la nivelul actual şi în următoarea perioada de programare, 2014-2020.

Trilaterala de la Sofia a fost cea de-a opta în acest format, ultima avînd loc în 21 mai 2010, la Bucureşti. Această iniţiativă a fost lansată la 26 august 1995, printr-o întîlnire la nivel de miniştri de externe, la Ioannina (Grecia). Prima reuniune la nivel înalt (şefi de stat) a avut loc la Delphi (Grecia), în perioada 3-4 octombrie 1998, urmată de reuniunea de la Boroveţ (Bulgaria) în 1999 şi de la Bucureşti şi Snagov în 2002.