Rodica MILAŞ-SCUTARU – Poet şi pictor

 „Ut pictura poesis” – expresia ilustră a latinului Horaţiu la îngemănarea dintre ere a devenit un principiu universal şi, iată, etern, referitor la fraternitatea dintre cuvînt şi imagine, dintre icoană (ikon) şi litere, ajunse la o acerbă concurenţă astăzi. E tema pe care o cultivă, obsedant, şi poeta Rodica Milaş-Scutaru în expoziţia sa întitulată „Magia culorilor”, deschisă în această decadă la Galeriile „Diverta” din Cluj-Napoca. Membru al Uniunii Scriitorilor din România, dar şi al Asociaţiei Artiştilor Plastici, Rodica Milaş-Scutaru se supune unui concept simbolist (macedonskian), al „viziunii colorate a cuvintelor”, sinonim cu „muzica literelor” (şi vocalelor) la poeţii Rimbaud şi Verlaine.
Din poezie de notaţie temperamentală şi apropiată reportajului, din volumele cunoscute, „Lacrimile unui mugur” şi „Descătuşarea zăpezilor”, privim transcenderea metaforelor literare în imagini cromatice, în peisaje şi naturi statice, în vraja chindiilor şi amurgurilor, precum în cadrele: Notre Dame de Paris, Seară la Avignon, Peisaje din Bosnia, din Deltă etc.
 Bucovineancă din Nord (n. 1942, Burlăneşti, Hotin), Rodica Milaş-Scutaru nu a suferit de o nostalgie a spaţiului natal sau a „culorilor de pămînt, a brunurilor transilvane; ci viziunea ei se păstrează sinestezică: culorile cuvintelor, respiraţia ritmică a petalelor, „şoaptele ierbii crescînd” etc. Sînt reprezentări remarcabile, aproape calofile, precum „Lanuri de grîu la Rîşca”, „Grădinile de la Ciucea”, „Nicula”, „Sebeşul medieval după ploaie”, „Turnuri vechi la Sibiu”; ori naturile statice: „Vază cu flori de gerbera”, „Maci”, „Pictorul la şevalet, printre florile Soarelui”, reprezentări în stare a ne oferi ceva din acea legătură divină dintre cuvînt şi ikon (iris), imagine, metafore şi culori, adîncind, nebănuit, universul original, literar-artistic al d-nei Rodica Milaş-Scutaru. La Cluj-Napoca, această amplificare-ramificare a propriului univers de idei – prin intermediul culorilor – o întîlnim, obsedant, şi la alţi oameni de litere contemporani, precum, spre ilustrare, Mariana Bojan, Ion Cristofor, Irina Petraş ş.a.
Constantin ZĂRNESCU