Rocada Medvedev-Putin: Ţările din CSI, în expectativă

Nezavisimaia Gazeta

Un nou summit al ţărilor din Comunitatea Statelor Independente (CSI) este programat pentru decembrie. Rusia va fi reprezentată la o astfel de reuniune pentru ultima dată – în orice caz, în următorii şase ani – de preşedintele Dmitri Medvedev.

Summitul precedent al CSI, care s-a desfăşurat la Duşanbe, a relevat o tendinţă alarmantă. Acest summit a fost ignorat demonstrativ de preşedintele Uzbekistanului, Islam Karimov. Toţi au înţeles că în spatele acestui demers al liderului unui stat-aliat al Rusiei se află divergenţe serioase între poziţiile Moscovei şi Taşkentului. Se aşteaptă ca relaţiile dintre Uzbekistan şi Rusia să se complice şi mai tare, cu atît mai mult cu cît SUA şi Uniunea Europeană (UE) şi-au îmblînzit tonul în dialogul cu Taşkentul. Mai mult decît atît, SUA au anulat sancţiunile la adresa Uzbekistanului, iniţiate după evenimentele din Andijan din 2005, în urma cărora au murit sute de cetăţeni ai acestei ţări.

Însă, dacă în ceea ce priveşte vectorul uzbec Moscova a avut mereu probleme, cu Azerbaidjanul asemenea tensiuni nu au prea existat. Totuşi, ultimul summit al CSI nu a fost onorat cu prezenţa nici de preşedintele azer Ilham Aliev. Distanţa pe care a impus-o Baku ar putea constitui începutul îndepărtării şi altor ţări din CSI de Moscova, cu atît mai mult cu cît nici cu principalul aliat al Rusiei – Republica Belarus – lucrurile nu au stat întotdeauna bine, iar absenţa inclusiv a lui Lukaşenko de la ultimul summit al CSI a fost reprezentativă.

Republica Moldova, care la summitul de la Duşanbe a fost reprezentată de preşedintele interimar Marian Lupu, a făcut acest gest mai degrabă din inerţie: republica a luat demult şi în mod ferm drumul spre UE.

Pînă şi Kîrgîzstanul, care demonstrează în prezent loialitate Kremlinului, face acest lucru din disperare: ţara nu are bani şi caută sprijin peste tot unde poate să-i obţină. Nici cu Ucraina relaţiile nu merg după cum şi-ar fi dorit preşedintele rus Dmitri Medvedev atunci cînd a semnat cu omologul său ucrainean Viktor Ianukovici acordurile de la Harkov, care au prelungit prezenţa Flotei Ruse de la Marea Neagră în Crimeea. Revenirea lui Putin la preşedinţia Rusiei nu va reduce din probleme.

Cele două conflicte nereglementate din spaţiul CSI – cel azero-armean şi cel transnistrean – erau “patronate” în ultimii ani de Medvedev. Acesta nu a reuşit să împace părţile implicate în conflictul karabah, în schimb în ceea ce priveşte reglementarea transnistreană lucrurile par să se fi clintit dintr-un punct mort, mai ales după renumita înţelegere dintre Medvedev şi cancelarul german Angela Merkel.

Vor rămîne oare în vigoare aceste acorduri şi în timpul preşedinţiei lui Putin? Această întrebare este formulată astăzi nu doar la Chişinău, care a salutat activizarea diplomaţiei germane în procesul de reglementare de pe Nistru, ci şi la Tiraspol.

În ţările din CSI, Dmitri Medvedev este considerat un politician mai puţin dur decît Putin. În condiţiile viitoarei rocade din cadrul puterii ruse, ţările din CSI încearcă să prevadă ce efect va avea acest lucru asupra lor. Refuzul lui Medvedev de a candida pentru un al doilea mandat i-a determinat pe partenerii Rusiei din cadrul CSI să-şi revizuiască planurile, iar iniţiativa lui – de a-l propune drept candidat pe Vladimir Putin – a provocat în unele capitale ale Comunităţii o stare de şoc.

Un Putin dur, care nu va ceda nicio centimă în problemele în care vor fi lezate interesele Rusiei, sperie Chişinăul, care cere astăzi nu doar retragerea din Transnistria a Grupului Operativ de Trupe, ci şi a pacificatorilor aflaţi aici încă din 1992.

O preşedinţie a lui Putin pune de asemenea pe gînduri Ucraina şi Belarus.