Retrocedările de fond forestier din județul Cluj sunt îngreunate de legislația tot mai încâlcită

Direcția Silvică Cluj administrează fondul forestier din județul Cluj, proprietataea statului. În prezent 60% din aceast fond a fost retrocedat. Operațiunea de retrocedare se face în baza Legii funciare din iulie 2024. Sub incidența cifrelor, suprafața forestieră validată (care a trecut pe la Comisia Județeană de Validare și asupra căreia s-a emis o hotărâre) este de 100.453 de hectare din care au fost puse în posesie 95.292 de hectare.

Dintre acestea, 27.330 de hectare aparțin persoanelor fizice, 39.891 de hectare unităților administrativ- teritoriale, 23.082 de hectare reprezintă composesoratele, 4.565 de hectare sunt propritatea diverselor culte religioase, iar 424 de hectare sunt ale unor unități de învățământ. Suprafața de fond forestier rămasă în proprietatea statului este 58.376 de hectare. Suprafața retrocedată beneficiază de contract cu Direcția Silvică, acesta reglementând chetiunile aferente pazei și prestărilor de servicii.

Retrocedările se apropie de final și totuși …

Operațiunea de retrocedare, la nivel național, a demarat înanul 1991, în baza Legii 18, care prevedea retrocedarea fondului forestier doar persoanelor fizice, în limita unui hecatar. A urmat Legea 1/ 2000, care a amplificat procesul de retrocedare, a permis eliberarea de adeverinţe de proprietate, procese-verbale de punere în posesie sau titluri de proprietate.

În 1990, în județul Cluj, statul era proprietarul a 153.000 de hectare de fond forestier, în prezent acesta fiind deținătorul a doar 58.000 de hectare. Diferența s-a transpus în retrocedări. Inginerul Cătălin Bia, specialist în cadrul D.S.Cluj precizează că, față de 1990, suprafața de fond forestier a județului a crescut cu 20.000 de hectare, provenite din pășuni împădurite, cu o consistență forestieră de peste 40%. În general aceste suprafețe suplimentare erau proprietatea primăriilor. „Orice proprietar de fond forestier, inclusiv persoanele fizice, are obligația de a încheia un contract de pază și prestări servicii sau un contract de administrare a pădurii pe care o deține cu un ocol silvic, indiferent dacă această entitate este privată sau de stat”.

Cătălin Bia precizează că în județul Cluj retrocedările de fond forestier se apropie de faza finală dar legislația actuală nu include un termen final pentru validări, pentru puneri în posesie, pentru emiteri de titluri de proprietate. Din contră, termenele de completare a actelor și de depunere a cererilor au fost prelungite. Însă ponderea activității comisiilor județene de validare constă acum în emiterea titlurilor de proprietate și de corectare a acestora. Un aspect care grevează asupra finalizării retrocedărilor este dat de litigiile care așteaptă soluționarea în instanță. La nivelul DS Cluj în instanță sunt 50 de acțiuni legate de fondul funciar. Dar, corelate în general cu problemele aferente retrocedărilor, de orice natură, în instanță au ajuns peste de 1.000 de cazuri.

O noutate legislativă care complică situația

În opinia inginerului Bia, în prezent există o noutate legislativă care complică acțiunea de retrocedare. După o decizie a Curții Constituționale, s-a impus obligativitatea ca retrocedarea terenurilor forestiere să se facă doar după trecerea din domeniul public, în domeniul privat al statului. Abia după aceea proprietarul persoană fizică poate intra în posesia terenului. Problema capătă rezolvare însă exclusiv prin hotărâre de guvern. Acest lucru înseamnă că toate validările ce au avut loc după luna iulie, 2023, a trebuit expediate la o suită de instituții, de la Ministerul Mediului, la ANRP, pentru a îndeplini cerințele de avizare care preced hotărârea de guvern. „Problema constă în faptul că în țară sunt mii de astfel de situații și din cauza mecanismului este extrem de greoi până în prezent foarte puține cazuri au fost finalizate, spune Cătălin Bia. Operațiunea de trecere a terenului din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a statului, este foarte anevoioasă și îngreunează extrem de mult procesul de retrocedare”. După ce proprietarul intră în posesia actului, urmează înscrierea în Cartea Funciară. Aici există riscul ca problema să fie legată de (im)precizia cu care au fost emise titlurile. Specialistul DS Cluj menționează că, în pofida tuturor impedimentelor, în comparație cu anul 2000, în care retrocedările ajungeau la maximum 10.000 de hectare pe an, acum problemele aferente retrocedărilor sunt mai puține.

Deci, în județul Cluj au mai rămas de retrocedat aproximativ 5.000 de hectare de fond forestier, suprafață care aparține persoanelor fizice. „Vreau să atrag atenția că toți posesorii de fond forestier, pe lângă contractul cu un ocol silvic, au obligația de a-și face un amenajament silvic. Acest lucru înseamnă un plan de management pe zece ani, realizat de o firmă autorizată. Aceasta stabilește obligațiile dar și drepturile proprietarului, lucrările pe care trebuie să le asigure, veniturile care pot intra pe această perioadă de timp. Dar pentru acest plan de management este nevoie de aprobarea ministerului de resort. Persoanele care au suprafețe mici, sub cinci hecatre, se pot asocia, realizându-se un singur plan managerial. Proprietarul de pădure nu poate face nici un fel de operațiuni silvice, decât dacă acestea sunt prevăzute în amenajament. Altfel intră sub incidența legii” precizeaă îng. Cătălin Bia.

Beniamin Pascu

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut