Republica Moldova, guvernată de Mitropolie

Agerpres

Scandalul legat de votarea legii antidiscriminare de către parlamentul de la Chişinău demonstrează că Republica Moldova este condusă de facto de Mitropolia Moldovei, scrie luni editorialistul Constantin Tănase în Timpul.

“Scandalul provocat de votarea Legii antidiscriminare a arătat clar cît de neconstituţionale sînt raporturile dintre Stat şi Biserică şi cît de departe s-a mers în direcţia transformării Mitropoliei Moldovei într-o instanţă care controlează activitatea Guvernului, Parlamentului şi Preşedinţiei”, se menţionează în articol. Ziarul mai arată că, spre deosebire de Mitropolia Moldovei, subordonată canonic Bisericii Ortodoxe Ruse, Mitropolia Basarabiei, care aparţine de Patriarhia Română, nu se implică deloc în politică. Potrivit autorului, începînd de la declararea independenţei Republicii Moldova, toţi conducătorii de la Chişinău “au cochetat” cu mitropolitul Moldovei, Vladimir. “Acum actualii lideri culeg ceea ce au semănat şi se confruntă cu o forţă oarbă, intolerantă, ca o adevărată inchiziţie medievală, care nu doar tinde să se identifice cu Statul, ci încearcă să-şi subordoneze statul, să-l substituie”, potrivit lui Tănase.

“Victorie cu iz de înfrîngere”, titrează Info-Prim Neo într-o analiză pe acelaşi subiect. Adoptarea ultimelor restanţe (inclusiv Legea antidiscriminare, n.red) în negocierile cu UE pentru liberalizarea vizelor poate fi considerată drept o victorie incontestabilă în condiţiile unei opoziţii masive şi pe diverse planuri din afara Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE), dar şi ale unor frămîntări şi neînţelegeri substanţiale din interiorul Alianţei, constată sursa. În acelaşi timp, potrivit Info-Prim Neo, preţul pentru această victorie poate fi extrem de mare – şi anume “adîncirea scindării sociale în Moldova” sau “acutizarea continuă a divergenţelor în societatea moldovenească”.

Cine “înghite” asistenţa financiară externă, se întreabă Adevărul de luni. Potrivit ziarului, principalii beneficiari ai “ploii de bani” de la donatorii străini sînt agricultura, administraţia publică, infrastructura socială şi transportul. În 2010, în cadrul unei reuniuni la Bruxelles, instituţiile financiare internaţionale şi ţările-membre ale UE au decis să acorde Republicii Moldova un suport în valoare de peste 1,94 miliarde de euro pentru implementarea programului “Rethink Moldova”. Ulterior suma a fost redusă pînă la 1,84 miliarde de euro.