Reprezentanţii părinţilor, elevilor şi sindicaliştilor din învăţămînt susţin revenirea clasei a IX-a la liceu

Clasa a IX-a trebuie să revină la liceu, întrucît trei ani sînt insuficienţi pentru învăţămîntul liceal, susţin reprezentanţii Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi (FNAP) din învăţămîntul preuniversitar, ai Consiliului Naţional al Elevilor şi ai Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţămînt (FSLI).

Totodată, aceştia spun că păstrarea clasei a IX-a la învăţămîntul gimnazial nu este un lucru bun pentru sistem din cauza lipsei infrastructurii şi a resursei umane.

“Încă de la discutarea Legii Educaţiei Naţionale am avut această problemă. Prin clasa a IX-a la gimnaziu se aglomerau foarte mult şcolile. Nu exista infrastructură şi nici resurse umane. Se dădeau peste cap normele didactice şi nu existau laboratoare”, a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele FNAP, Mihaela Gună. Potrivit acesteia, clasa a IX-a la gimnaziu, prevăzută în Legea Educaţiei Naţionale, ar fi limitat copiii din mediul rural doar la nouă clase.

Gună a mai spus că şi din punctul de vedere al violenţei păstrarea elevilor de clasa a IX-a la generală ar fi fost nepotrivită. “Ar fi fost nepotrivit ca un copil de şase ani să înveţe alături de unul de 15 – 16 ani”, a precizat Gună. Totodată, ea a susţinut că trei ani de liceu sînt insuficienţi pentru ca elevul să se pregătească şi să facă performanţă. “Liceul trebuie să fie de minim patru ani. Încă de la discuţia Legii Educaţiei Naţionale care este în vigoare am susţinut acest lucru”, a spus reprezentantul FNMAP.

În ceea ce priveşte evaluarea transdisciplinară, Gună a arătat că încă de la discutarea Legii Educaţiei Naţionale părinţii au avut o obiecţie în acest sens întrucît o reformă nu se începe cu o evaluare. “În România întîi facem evaluare şi apoi învăţăm. Nu se poate face o evaluare transdisciplinară cît timp disciplinele nu sînt transdisciplinare. Această evaluare nu ar trebui notată. Cele de la sfîrşit de ciclu ar trebui notate. La noi ar trebui să se predea întîi şi apoi să se evalueze”, consideră reprezentantul FNAP.

La rîndul său, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor, Iulia Miron, a declarat pentru AGERPRES că susţine revenirea clasei a IX-a la liceu pentru că trei ani alocaţi acestui tip de nivel de învăţămînt sînt prea puţini. În opinia acesteia, menţinerea clasei a IX-a la gimnaziu ar fi fost greoaie din cauza lipsei de spaţiu în şcoli şi ca urmare a problemei resursei umane.

De asemenea, reprezentanţii profesorilor (FSLI) salută propunerea ministrului Educaţiei, Remus Pricopie, de a rămîne clasa a IX-a la liceu. Sindicaliştii reamintesc, printr-un comunicat remis AGERPRES, că nu au fost de acord cu introducerea clasei a IX-a la gimnaziu înainte de adoptarea Legii Educaţiei Naţionale.

Potrivit FSLI, mutarea clasei a IX-a la gimnaziu, după cum prevede Legea Educaţiei Naţionale, nu este o soluţie bună din cauză că elevii ar urma să fie “aruncaţi pe piaţa muncii” fără niciun certificat de competenţă.

La rîndul său, preşedintele Federaţiei “Spiru Haret”, Marius Nistor, consideră că decizia Ministerului Educaţiei Naţionale este benefică, în concordanţă cu interesul copiilor şi al sistemului educaţional. Nistor a mai spus că în realizarea Legii Educaţiei Naţionale nu s-a ţinut cont de părerea cadrelor didactice atunci cînd s-a decis trimiterea clasei a IX-a de la liceu la gimnaziu. “Dorinţa cadrelor didactice a fost rămînerea clasei a IX-a la liceu şi nu trimiterea ei la gimnaziu”, a spus Nistor.

Ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, a propus marţi comisiei de specialitate de la Camera Deputaţilor o serie de modificări la Legea învăţămîntului, printre care revenirea clasei a noua la liceu. “Clasa a noua va rămîne în cadrul liceului. Ministerul Educaţiei a prezentat comisiei un punct de vedere în legătură cu acest lucru: această clasă trebuie să revină la liceu, altfel, vom asista la o bulversare extrem de mare, aşa cum s-a mai întîmplat de cînd tot implementăm Legea 1/2011. Eu nu am văzut un concept educaţional care să justifice mutarea clasei a noua de la liceu. Există ţări care prin tradiţie au liceul de trei ani şi au infrastructura şcolară construită în această logică, aşa cum există ţări care au liceele de patru ani”, a declarat Pricopie, la Palatul Parlamentului.