“Renaşterea” Rusiei şi războiul civil din Siria

După destrămarea Uniunii Sovietice, majoritatea americanilor au început să se gîndească la Rusia din prisma trecutului. Astăzi, însă, vedem în Siria o Rusie din ce în ce mai sigură şi mai puternică, care subminează politica SUA în Europa. De ce se întîmplă acest lucru?, se întreabă David Kearn, profesor la secţia Government & Politics de la Universitatea St. John”s din New York.

Potrivit autorului, problema constă în faptul că Vladimir Putin şi o parte semnificativă a elitei ruse nu au încredere în Occident. De altfel, “dacă e să arunci o privire în istorie, acest lucru nu va mai părea unul surprinzător”, subliniază Kearn.

Destrămarea sistemului sovietic şi programul de reforme rapide şi prost gîndite în vederea liberalizării economiei au contribuit în Rusia la apariţia de oligarhi şi a unei corupţii atotputernice, iar nivelul de trai a devenit unul care i-a determinat pe mulţi dintre ruşi să regrete trecutul sovietic.

Însă, probabil şi mai umilitoare au fost pentru ruşi consecinţele diplomatice ale evidentei “istoviri” a ţării. În acest sens autorul aminteşte de extinderea Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), de acţiunile armate din Bosnia şi Kosovo, retragerea în regim unilateral a SUA din Tratatul privind limitarea rachetelor balistice (ABM) şi începerea desfăşurării acestora în Europa de Est.

În tot acest timp, liderilor ruşi pur şi simplu “li s-a închis gura”. Conflictul din Siria i-a oferit lui Putin o bună ocazie de a-şi lua revanşa, subliniază profesorul universitar american.

În opinia lui Kearn, nimic nu poate scuza politica lui Putin sau alegerea sa, deloc altruistă şi care în final duce la vărsare de sînge, de a-şi sprijini vechiul său aliat din Siria, care îşi tratează dur propriul popor. Cu toate acestea, Kearn îi recomandă Washingtonului să “încerce să găsească o soluţie care să corespundă atît intereselor poporului sirian, cît şi ale Rusiei”.

Cooperarea cu Moscova s-ar putea dovedi extrem de utilă în asemenea probleme precum controlul asupra armelor strategice, neproliferarea armelor nucleare, elaborarea metodelor de luptă cu atacurile cibernetice şi cu spionajul pe plan global, ascensiunea Chinei şi preîntîmpinarea dezvoltării programului nuclear iranian.

A încerca să obţii sprijinul Rusiei, în loc să te opui politicii sale privind regimului Bashar al-Assad, ar putea fi o abordare mult mai eficientă în atingerea obiectivelor SUA în Siria, în Orientul Mijlociu (OM) şi chiar în întreaga lume, atît în prezent, cît şi pe termen lung, conchide David Kearn.