Regiunea Nord – Vest beneficiază de 50 mil. lei pentru a reduce pericolul infestării apelor şi solului cu nutrienţi

Prima, din seria celor opt conferinţe organizate de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu tema Reducerea poluării cu nutrienţi din surse agricole a apei şi solului / Aspecte privitoare la implementarea proiectului ,, Controlul Integrat al Poluări cu Nutrienţi în Regiunea de dezvoltare Nord – Vest, a avut loc miercuri la Cluj Napoca.

Au participat reprezentanţi ai Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, ai prefecturilor, consiliilor judeţene, protecţiei mediului, apelor, agriculturii, sănătăţii publice din regiune, dar şi unii reprezentanţi ai autorităţilor publice comunale din judeţele Cluj, Bistriţa Năsăud, Bihor, Satu Mare, Maramureş şi Sălaj.

Dat fiind faptul că nitraţii din apă au efecte grave şi uneori ireversibile asupra sănătăţii oamenilor, provocînd chiar,, Boala albastră’’ la copii, fapt ce impune o creştere necondiţionată a gradului de cunoaştere a importanţei practicilor agricole nedăunătoare mediului, moderator al conferinţei fiind preferat un bun specialist în domeniu, prof. univ. dr. Vladimir Rojanschi, de la Universitatea Ecologică Bucureşti, care a repetat că protecţia mediului este şi rămîne o componentă esenţială a civilizaţiei umane; protejînd mediul, omul se protejează pe sine.

Din intervenţia doamnei Manuela Udroiu, reprezentantă a ministerului de resort, am reţinut faptul că Regiunea Nord – Vest are o investiţie de 50 mil. lei, bani asiguraţi de Guvern, printr-un împrumut rambursabil acordat de Banca Mondială şi un ajutor nerambursabil de 5,5 mil . USD, acordat de Fondul Global de Mediu, sume suficiente pentru implementarea acestui important proiect în localităţile Bonţida – Cluj, Sălacea – Bihor, Seini şi Remetea Chioarului – Maramureş, Crucişor şi Păuleşti – Satu Mare.

În principal, obiectivele acestui proiect urmăresc alinierea României la cerinţele UE privind Directiva Nitraţilor, prin reducerea deversării de nitrienţi în corpurile de apă, promovarea schimbărilor comportamentale la nivel regional, sprijin pentru întărirea cadrului de reglementare şi capacităţii instituţionale.

În spaţiul alocat celor trei sesiuni ale evenimentului, printre temele abordate, după prezentarea proiectului, amintim: Legislaţia europeană de mediu şi instituţiile europene; Legislaţia de mediu în România şi instituţiile de mediu; Calitatea surselor de apă, cu accent pe situaţia nutrienţilor în Bazinul Someş – Tisa; Măsuri de protecţia mediului în zonele rurale, inclusiv gospodăriile individuale; Specificul activităţilor din agricultură şi impactul asupra mediului.

Pe marginea subiectelor, intervenţii notabile au avut reprezentanţii serviciilor de protecţie a mediului, ai unor unităţi administrativ teritoriale, între care şi viceprimarul comunei Bonţida, Ştefan Gruz, unde a şi fost implementată o parte din acest proiect concretizat în construirea unei platforme comunale şi a 75 de platforme individuale de depozitare şi gospodărire a gunoiului de grajd şi a deşeurilor menajere, au fost achiziţionate un tractor, două remorci, un încărcător frontal, o maşină de împrăştiat gunoi, o vidanjă şi au fost livrate un număr de 75 europubele pentru separarea gunoiului menajer. Din păcate, spunea viceprimarul Bonţidei, nu avem fermieri pentru a putea să pună în valoare cele 75 de platforme individuale, iar pentru utilaje nu avem asigurată organigrama cu personal de deservire calificat.

Despre colaborarea instituţională a vorbit şi reprezentanta Prefecturii Cluj, doamna Monica Alexe, iar directorul tehnic al Administraţiei Bazinale Someş – Tisa, Ioan Roşu, a insistat pe pericolele aduse de nitraţii şi nitriţii ce ajung în pînza freatică şi de aici în apa din fîntînă. Consumul de apă infestată poate duce la slăbirea organismului uman, la avorturi spontane, infertilitate masculină şi chiar la decesul sugarilor şi copiilor.

S-a desprins din nou ideea că sînt necesare mari investiţii în prevenirea poluării apei şi solului, al aprovizionării cu apă din surse controlate, deoarece doar 17 la sută din satele României au reţele de apă potabilă şi doar 10 la sută canalizare.

Pînă atunci, trebuie să ne modificăm comportamentul pe segmentul poluării cu nitraţi, sens în care Guvernul implementează o serie de noi investiţii pentru alte 100 de localităţi, incluzînd: Sisteme comunale de depozitare şi manipulare, pentru a promova o mai bună gestionare a deşeurilor animale şi menajere, plantarea de fîşii de vegetaţie forestieră cu rol de protecţie şi reabilitarea păşunilor, canalizare şi epurare a apelor uzate la scară mică şi promovarea Codului de Bune Practici Agricole.

Cît despre legislaţia de mediu, România are un total de 283 de acte normative, în schimb, ele nu se prea aplică, deşi apele gem de povara pet-urilor şi a sacilor de gunoaie aruncate de indivizi lipsiţi de responsabilitate civică

Dumitru VATAU