Reforma pensiilor speciale, la loc comanda

Curtea Constituţională a României a decis miercuri să retrimită în Parlament Legea de modificare a pensiilor speciale, după ce unele articole au fost declarate neconstituţionale.

„Ca efect al deciziei, legea se va întoarce în Parlament pentru a fi pusă de acord cu decizia Curţii”, a anunţat miercuri preşedintele CCR, Marian Enache.

Decizia Curții nu este deloc surprinzătoare, spun reprezentanții opoziției, care atrag atenția că, din cauza întârzierilor și amânărilor în ce privește reforma pensiilor speciale vom bani din PNRR.

USR cere convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară pentru rediscutarea legii.

„Bătălia cu Republica Specialilor este doar la început în România, iar legea votată recent în Parlament de eliminare a pensiilor speciale e un joc meschin al PSD și remorca PNL de a se spăla pe mâini cu ajutorul CCR. Decizia de azi a CCR, prin fostul deputat PSD care o conduce, care constată afectarea retroactivă a pensiilor magistraților, nu face decât să dea dreptate nouă, celor de la USR, care nu am votat legea eliminării pensiilor speciale, deoarece 210.000 de pensionari speciali au existat în România şi tot 210.000 de pensionari speciali au rămas şi după adoptarea acestei legi.

Să faci greșit o lege și să mai introduci acolo și toate categoriile de pensionari speciali, pe care să-i protejezi în continuare prin derogări și excepții, de aplicarea tocmai a legii pe care ai dat-o, înseamnă că ai vrut să păcălești cei 1,3 milioane de români care încasează 1.125 de lei pensie lunar și ai vrut să iei ochii Comisiei Europene ca să-ți dea banii din PNRR, totul pentru protejarea intereselor castei specialilor.

Eventuala chemare a Parlamentului din vacanță pentru punerea în acord a legii este cea mai mică problemă, USR are forma corectă a legii cu dispoziții pentru fiecare categorie de pensii speciale și cum pot fi ele desființate de mâine.

De asemenea, USR cere convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară în perioada 8 august – 1 septembrie pentru a fi rediscutată, de urgență, legea privind pensiile speciale”, a declarat liderul USR Cluj, deputatul Oana Murariu.

Deputatul AUR de Cluj, Alin Coleșa, consideră că motivele invocate de CCR sunt hilare.

„Suntem obligați să respectăm deciziile CCR chiar dacă ele sunt nedrepte. Deciziile nedrepte sunt un rezultat al numirilor judecătorilor CCR de către vechile partide pe criterii exclusiv politice, fără legătură cu integritatea morală și competența.

Am văzut deja multe legi declarate neconstituționale pe motive de procedură sau pe interpretări foarte subiective având însă ca scop doar protejarea unor privilegii – pensii speciale, vârstă de pensionare – profund nedrepte. Legea respectivă oricum este departe de a stabili criterii corecte pentru categoriile privilegiale – prevedea o vechime minimă de 25 de ani, o penalizare de doar 1% pentru fiecare an lipsă de cei 25, o medie de 80% din cele mai mari salarii pentru stabilirea pensiei șamd. Cine mai iese la pensie cu 80% din cel mai mare salariu și doar 25 de ani vechime?! Toate acestea au fost considerate a nu îndeplini exigențe de calitate, că ar fi retroactive, că baza de calcul a impozitării nu ar fi clară șamd. ICCJ și CCR s-au simțit datoare să apare în mod nedrept, în duh, interesele magistraților. Motivele invocate mi se par hilare.

Legea prevedea impozitarea cu doar 15% a pensiilor speciale mai mari de 4000 de lei net. CCR a menționat că impozitarea nu ar fi o măsură aplicabilă. Încă de la intrarea în Parlament, AUR a inițiat un proiect de lege care prevede supra impozitarea cu 90% a părții necontributive a pensiilor care depășesc un anumit prag – salariul președintelui. Aceasta este deocamdată blocată în comisii”, a spus deputatul clujean.

La rândul său, liderul Forța Dreptei Cluj, senatorul Adrian Oros, subliniază: “Decizia de astăzi (n.red de miercuri) a Curții Constituționale referitoare la pensiile speciale este pe cât de previzibilă pe atât de necinstită și lipsită de orice autoritate instituțională. Primul lucru la care erau obligați judecătorii CCR, îndeplinind o funcție de autoritate publică, era fie să se recuze, fie să-și prezinte fiecare în parte argumentele pentru care, aflându-se într-un flagrant conflict de interese, au hotărât să ia o decizie favorabilă pecuniar propriei lor condiții.

Legea referitoare la pensiile speciale, declarată neconstituțională, nu prevedea trecerea pe deplin la regimul contributivității. În ciuda acestui fapt, totuși, a fost admisă sesizarea CCR și întoarsă în Parlamentul României, întrucât coaliția PSD-PNL a introdus în mod deliberat elemente de neconstituționalitate menite să servească drept pretext în decizia Curții Constituționale.

Avem convingerea că întreaga chestiune referitoare la pensiile speciale a fost, în realitate, o mascaradă a coaliției guvernamentale în conivență cu CCR, astfel încât să servească drept argument pentru menținerea pensiilor speciale ca privilegii ale unor categorii de angajați bugetari.

De fapt, Curtea Constituțională a îndeplinit astăzi rolul de „gardian al pensiilor speciale” și nicidecum pe cel de gardian al legii fundamentale, așa cum Constituția României îi trasează atribuțiile fundamentale.

Sperăm să nu se ajungă în situația în care să fie necesară revizuirea Constituției în privința cadrului de funcționare al CCR și a interzicerii pensiilor speciale pentru a putea elimina în cele din urmă aceste beneficii lipsite de temei.

Totodată, este strigător la cer faptul că magistrații, adică cei care au rolul de a împărți dreptatea și de a aplica principiul egalității în fața legii, sunt tocmai cei care pledează pentru ca în situația lor să nu li se aplice același principiu și să se afle deasupra regulilor legale generale.

Parlamentarii din Forța Dreptei vor susține trecerea tuturor pensiilor pe principiul contributivității, fără excepție, depunând noi amendamente necesare cu prilejul revenirii în Parlament a proiectului referitor la pensiile speciale.”

Pe de altă parte, senatorul UDMR de Cluj, Laszlo Attila, atrage atenția că acest subiect este strict al țării noastre, iar Bruxelles-ul nu are de ce să intervină. „Sunt patru domenii unde legile sunt exclusiv atributul țării respective – sistemul de pensii, educația, cultură și sănătate. Aici deciziile le ia fiecare țară europeană, în parte, cu toate acestea, în cazul nostru, un guvern și-a luat angajamente într-un domeniu în care Bruxelles-ul nu are ce căuta. În sistemul de pensii, adică”, a declarat parlamentarul.

Demersul Înaltei Curți de Casație și Justiție

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât, la scurt timp după ce a trecut de vot, sesizarea Curţii Constituţionale a României în legătură cu Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul pensiilor de serviciu, dar şi referitor la actul normativ privind creşterea vârstei de pensionare.

Potrivit unui comunicat al ICCJ, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în unanimitate, sesizarea CCR pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare, în ceea ce priveşte Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi Legea 227/2015 privind Codul fiscal.

Judecătorii aratau că sesizarea de neconstituţionalitate priveşte actul normativ în întregime, reţinându-se de către Secţiile Unite atât vicii de neconstituţionalitate de natură extrinsecă, cât şi intrinsecă.

Sub primul aspect, magistraţii au susținut că a fost avută în vedere existenţa următoarelor motive de constituţionalitate extrinsecă, respectiv:
*Caracterul eterogen al legii şi nesocotirea principiului unicităţii reglementării; încălcarea art.1 alin. (5) privind principiul legalităţii coroborat cu art. 147 alin. (4) din Constituţia României referitor la caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale.
*Încălcarea prevederilor art. 75 alin. (1) cu referire la art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituţia României, prin nerespectarea ordinii de sesizare a celor două Camere ale Parlamentului.
*Încălcarea art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie sub aspectul clarităţii şi previzibilităţii normei juridice.

De asemenea, instanţa supremă a precizat că a constatat că se impune examinarea mai multor motive de neconstituţionalitate intrinsecă.

Proiectul PSD

În luna iunie, PSD a depus la Parlament un proiect de lege de eliminare a pensiilor speciale ale parlamentarilor. „Am depus o iniţiativă legislativă care prevede eliminarea, abrogarea pensiilor speciale ale parlamentarilor, considerând că, în acest mod, avem autoritatea morală de a discuta despre celelalte pensii speciale, abrogarea lor, impozitarea lor, eliminarea unor tipuri de pensii speciale. Ştiţi că avem în dezbatere parlamentară o lege prin care impozităm şi eliminăm anumite categorii de pensii speciale. Evident că şi celor de la USR le-a scăpat asta intenţionat, cred eu, că nu au băgat în PNRR şi eliminarea pensiilor parlamentarilor. Considerăm că nu putem discuta despre impozitarea magistraţilor, impozitarea altor tipuri de pensii speciale şi eliminarea unor astfel de tipuri de pensii speciale, de categorii, noi fiind beneficiari în continuare de pensii speciale şi neimpactând în niciun fel pensiile speciale ale parlamentarilor”, spuneau, la acel moment, reprezentanții PSD.

Telenovela pensiilor speciale ale aleșilor

În 2021, parlamentarii au decis eliminarea pensiilor speciale ale deputaților și senatorilor. Legea a fost votată în plenul reunit, după ce anterior a primit un raport de admitere cu amendamente.

Ulterior, Curtea Constituțională a decis că Legea prin care pensiile speciale ale parlamentarilor erau anulate încalcă Constituția și a declarat-o neconstituțională în ansamblul ei, unul din argumente fiind că parlamentarii s-au grăbit la momentul votului.

Anca M. COLIBĂȘANU

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut