Recunoștința Bisericii Romei pentru „fidelitatea mărturiei de credință” a Preafericirii Sale Cardinal Lucian Mureșan și a martirilor și mărturisitorilor români

Eminența Sa Cardinalul Claudio Gugerotti, Prefectul Dicasterului pentru Bisericile Orientale, a revenit în România pentru a participa la înmormântarea Preafericitului Cardinal Lucian Mureșan, Mitropolit de Alba Iulia și Făgăraș și Întâistătător al Bisericii Greco-Catolice din România, la Blaj, în 29 septembrie 2025.

Înaltul Prelat al Bisericii Catolice s-a aflat la Cluj-Napoca în perioada 4-6 septembrie 2025, când i-a fost decernat titlul de Doctor Honoris Causa, din partea Universității Babeș Bolyai și, totodată, a luat parte la lucrările Conferinței Episcopilor Catolici din România care se desfășura în acele zile în orașul de pe Someș. În pofida programului încărcat, l-a vizitat pe Preafericitul Părinte Lucian, care se afla la Blaj pe patul de suferință. În acele momente, Eminența Sa Cardinal Claudio Gugerotti i-a transmis Cardinalului român binecuvântarea Sfântului Părinte, Papa Leon al XIV-lea, așa cum a mărturisit: „Merg să îl întâlnesc – să sperăm că îl mai găsesc în viață – pe Cardinalul Lucian. Cardinalul Lucian este o relicvă vie, cu blândețea și bunătatea sa. (…) Când voi merge să îl salut pe Cardinalul Lucian în numele Papei Leon, îi voi spune: «Mulțumesc pentru că sunteți o relicvă vie, care este semn pentru lumea întreagă. Mulțumesc, pentru că există încă cineva care știe să privească Cerul». Mulțumim că Dumnezeu ni l-a lăsat până astăzi, ca semn al unei continuități vii al unui timp de moarte, cu un timp de viață”.

O zi cu valoare istorică

Cu aceeași profundă prețuire, în Catedrala „Sfânta Treime” din Blaj, la Ceremonia funeraliilor Întâistătătorului Bisericii Greco-Catolice din România, Eminența Sa Cardinal Claudio Gugerotti a adus Preafericirii Sale Cardinal Lucian Mureșan un ultim omagiu pământesc și a exprimat în cuvinte pline de emoție însemnătatea momentului. A spus: „Este o zi cu valoare istorică, o zi de răscruce în istoria acestui popor și a credinței sale. Această zi marchează apusul pământesc al acelei generații care a mărturisit credința creștină până la cele mai cumplite suferințe, așa cum vom asculta în mesajul Sfântului Părinte Leon al XIV-lea, care va fi prezentat de Nunțiul Apostolic. Cardinalul a fost pentru noi un mare mărturisitor al lui Cristos, al fidelității față de Biserică și față de Succesorul lui Petru, cu prețul unor sacrificii nemăsurate, al unor schimbări constante și bruște în viața sa, impuse din cauza apartenenței sale religioase. El s-a distins printr-o pregătire personală și printr-o lucrare spirituală de însuflețire a credincioșilor, desfășurată clandestin, în întuneric, atunci când ea era, de fapt, Lumina strălucitoare care luminează inimile și inspiră fapte nobile. Cardinalul a fost, de asemenea, la finalul acelor evenimente dramatice, protagonistul unei renașteri pline de speranțe pentru Biserica Greco-Catolică din România. Acei ani de suferință nemaiauzită sunt semnul a ceea ce raportul dintre Stat și Biserică nu trebuie și nu poate să fie: un raport de subjugare care subminează în rădăcini libertatea religioasă (…).

Sfântul Părinte și întreaga Biserică Catolică îi mulțumesc în acest moment Cardinalului Mureșan și tuturor confraților săi episcopi, preoților și credincioșilor laici, pentru o mărturie de fidelitate în care puțini au crezut, deoarece în Apus se știa prea puțin despre ea: fie pentru că a fost păstrată cu grijă în ascuns, fie pentru că anumite ideologii politice erau împărtășite în multe medii occidentale și se temea pierderea favorurilor, dacă s-ar fi strigat cu putere și pentru libertatea religioasă, alături de celelalte libertăți ce erau proclamate, invocate și înălțate. Acești oameni au fost puși în fața unei grave alegeri: „Dacă vrei, te poți salva, ajunge doar să-ți renegi credința”. Iar ei au răspuns de fiecare dată cu refuzul lor, știind prea bine ce avea să implice acest lucru.

Dragi episcopi, preoți, călugări, călugărițe și laici ai acestei frumoase Biserici Greco-Catolice, întreaga Biserică Catolică, în acest ceas în care se stinge prezența pământească a unei mărturii ce nu a fost doar a cardinalului, ci a fost una corală, vă adresează, profund emoționată, sincerele sale mulțumiri. Suntem cu toții mândri și onorați de voi, fii ai acestor părinți, și suntem profund mișcați sufletește așezând în bisericile noastre icoanele martirilor voștri, deja beatificați, pentru a ne reaminti cât au contribuit ei la creșterea Trupului mistic al lui Cristos. Consider deosebit de semnificativă prezența la această celebrare a Președintelui României, a miniștrilor și a autorităților, între care și cea a Ministrului Secretar de Stat pentru Culte, care urmărește cu atâta sârguință și amabilitate și evenimentele privitoare la Biserica noastră. Și aceasta nu doar pentru că astfel se manifestă respectul întregului popor român și al instituțiilor sale față de acest frate al nostru trecut la Domnul, ci și ca o recunoaștere a ceea ce el a reprezentat pentru creșterea conștiinței civice a acestei mari Țări și pentru apărarea demnității intangibile a fiecărei vieți omenești. (…) În timp ce rugăciunea noastră, prietenia cordială și afecțiunea noastră îl însoțesc pe Cardinalul Lucian în drumul său spre cetatea veșnică, Biserica Catolică, în diversitatea componentelor sale din România, simte dorința profundă de a trăi solidaritatea și respectul reciproc, atât în interiorul ei, cât și față de Biserica Ortodoxă din România, cu care relația pare să devină tot mai fraternă și mai solidară, în ciuda marilor dificultăți din trecut. Domnul să-l primească pe acest slujitor al Său, care va fi întâmpinat cu bucurie de mulțimea mărturisitorilor credinței, pe care acest pământ al României i-a oferit lui Dumnezeu în persecuție, în torturi, în moarte violentă. Va fi acolo o prezență vie de mijlocitori, care vor ajuta poporul român să se simtă mereu ocrotit și călăuzit spre un viitor al solidarității, al responsabilității și al unei analize atente a propriilor alegeri, pentru a evita aventuri fără întoarcere prin uitarea inspirațiilor morale.

În timp ce aduc mulțumiri pentru că mi s-a îngăduit să fiu prezent, în calitate de colaborator al Papei tocmai în slujba Bisericilor Orientale Catolice, la acest eveniment de credință și de celebrare a celor mai frumoase valori care unesc bărbații și femeile din întreaga lume, mă unesc Sfântului Părinte Leon al XIV-lea pentru a invoca asupra Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, care plânge plecarea pământească a părintelui său și se pregătește să ceară Spiritului Sfânt un succesor vrednic, asupra tuturor catolicilor, asupra fraților creștini și asupra întregului popor român binecuvântarea îmbelșugată, mângâietoare și ocrotitoare a lui Dumnezeu, Domnul vieții și al morții, Cel care îi iubește pe toți cu aceeași intensitate, până acolo încât L-a trimis pe Fiul Său Isus pe pământ să împărtășească întru totul, în afară de păcat, dar inclusiv în moarte, condiția existenței umane. Pentru toți, aceasta să fie temeiul unei speranțe pe care nimic să nu o poată șterge.”

V.S.