Raport UNICEF: Impactul crizei climatice asupra copiilor

Într-un indice de risc climatic în rândul copiilor, realizat de UNICEF, România ocupă locul 102, aflându-se pe aceeași poziție cu Republica Moldova, Kazahstan, Italia, Franța și Argentina, în jumătatea inferioară a listei de 163 de țări incluse în raport. Lista este ordonată descrescător, începând cu statele în care riscurile climatice pentru copii sunt cele mai ridicate.

Conform raportului, cei mai expuși riscului de a resimți impactul schimbărilor climatice, care le pun în pericol sănătatea, educația și protecția și îi expun unor boli fatale, sunt tinerii care trăiesc în Republica Centrafricană, Ciad, Nigeria, Guineea și Guineea-Bissau.

„The Climate Crisis Is a Child Rights Crisis: Introducing the Children’s Climate Risk Index” („Criza climatică este o criză a drepturilor copilului: Prezentarea indicelui de risc climatic în rândul copiilor”) este prima analiză completă a riscului climatic din perspectiva copiilor. Aceasta clasează țările în funcție de expunerea copiilor la șocurile climatice și la cele de mediu, precum cicloanele și valurile de căldură, dar și în funcție de vulnerabilitatea acestora la astfel de șocuri, ținând cont de accesul lor la servicii esențiale.

Lansat în colaborare cu mișcarea Fridays for Future („Zile de vineri pentru viitor”), raportul UNICEF relevă că aproximativ un miliard de copii – aproape jumătate dintre cei 2,2 miliarde de copii ai lumii – trăiesc într-una dintre cele 33 de țări clasificate cu „risc extrem de ridicat”. Acești copii sunt expuși unei combinații fatale de șocuri climatice și de mediu multiple, însoțite de o vulnerabilitate crescută din cauza serviciilor esențiale neadecvate, precum cele din domeniul apei, salubrității, sănătății și educației.

Indicele de risc climatic în rândul copiilor (IRCC) relevă că: 240 de milioane de copii sunt extrem de expuși inundațiilor costiere; 330 de milioane de copii sunt extrem de expuși inundațiilor fluviale; 400 de milioane de copii sunt extrem de expuși cicloanelor; 600 de milioane de copii sunt extrem de expuși bolilor transmise prin vectori; 815 milioane de copii sunt extrem de expuși poluării cu plumb; 820 de milioane de copii sunt extrem de expuși valurilor de căldură; 920 de milioane de copii sunt extrem de expuși penuriei de apă; 1 miliard de copii sunt extrem de expuși unei poluări excesive a aerului. Un număr estimativ de 850 de milioane de copii – unu din trei la nivel global – trăiesc în zone în care se suprapun cel puțin patru dintre aceste șocuri climatice și de mediu. Mai mult, 330 de milioane de copii – unu din șapte la nivel global – trăiesc în zone afectate de cel puțin cinci șocuri majore, relevă raportul.

Pe pilonul din Indice reprezentat de șocurile climatice și de mediu, România are un scor de 5,4 (severitate medie) și un scor de 2,5 în privința pilonului vulnerabilității copiilor (severitate medie), indicele de risc climatic și de mediu fiind de 4,1 (severitate medie). Cu 74.880 de kilotone emisii de CO2, care reprezintă 0,22% din emisiile globale, și emisii pe cap de locuitor de 3,85 de tone metrice, România se numără printre țările cu emisii de CO2 de nivel mediu-superior – relevă raportul.

Acesta evidențiază și că locul în care sunt generate emisiile de gaze cu efect de seră diferă de cel în care se înregistrează cel mai mare impact climatic în rândul copiilor. Cele 33 de țări „cu risc extrem de ridicat” emit, împreună, doar 9% dintre emisiile de CO2 de la nivel mondial. În schimb, primele cele mai poluante 10 țări sunt responsabile de aproape 70% dintre emisiile globale. Doar una dintre aceste țări este clasificată cu „risc extrem de ridicat” la nivelul indicelui.

„Dacă nu se întreprind urgent acțiunile necesare pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, copiii vor continua să sufere cel mai mult. În comparație cu adulții, copiii au nevoie de mai multă hrană și apă raportat la greutatea lor corporală, reușesc să supraviețuiască mai greu fenomenelor meteorologice extreme și sunt mai susceptibili la toxicitatea chimicalelor, la schimbările de temperatură și la boli, printre altele” – atenționează UNICEF.

M. T.