Rădăcinile romane ale municipiului Cluj-Napoca, la vedere

Lucrările de conservare și punere în valoare a zidului medieval și roman al primei incinte fortificate a Clujului au fost finalizate și deschise publicului ieri în Parcul „I.L. Caragiale”.

Vestigiile au fost descoperite în urmă cu doi ani, în timpul lucrărilor de modernizare a parcului, iar cercetările ulterioare au scos la iveală unele dintre cele mai importante mărturii ale trecutului antic și medieval al orașului.

La prezentarea oficială a obiectivului au participat primarul Emil Boc, viceprimarul Oláh Emese, istorici, arheologi și specialiști implicați în cercetarea și valorificarea patrimoniului.

„Nu v-am invitat la inaugurarea parcului, pentru că acesta a fost finalizat anul trecut. Astăzi vă invităm să redăm circuitului public vestigiile arheologice romane și medievale descoperite aici. Alături de noi și sub picioarele noastre avem două milenii de istorie”, a declarat primarul Emil Boc.

Edilul a subliniat că orașele moderne își construiesc viitorul prin respectarea și valorificarea trecutului. Potrivit acestuia, amenajarea vestigiilor va transforma zona într-un spațiu educativ și într-un nou punct de atracție turistică.

„Va fi o lecție de istorie vie, directă, fără intermediari. În același timp, va deveni un punct de atracție pentru turiști, care vor afla mai multe despre identitatea noastră, despre cine suntem, de unde venim și cum construim viitorul pornind de la rădăcinile pe care le avem”, a afirmat Emil Boc.

Primarul a lansat și un apel către profesorii din Cluj-Napoca să organizeze vizite cu elevii, astfel încât spațiul să devină o adevărată „sală de clasă în aer liber”.

Investiție de aproximativ 30 de milioane de lei pentru conservarea vestigiilor

Modernizarea Parcului „I.L. Caragiale” a avut o valoare totală de aproximativ 30 de milioane de lei, echivalentul a circa 6 milioane de euro. Din această sumă, aproximativ 28 de milioane de lei, reprezentând peste 90% din valoarea investiției, sunt finanțate din fonduri europene.

Componenta dedicată exclusiv conservării și punerii în valoare a vestigiilor arheologice a reprezentat o investiție separată, în valoare de aproximativ 2 milioane de lei. Suma include și realizarea unui sistem de protecție sezonieră, respectiv o cupolă care urmează să fie montată în perioada de iarnă, pentru protejarea zidurilor de variațiile de temperatură.

Cea mai mare săpătură arheologică romană realizată la Cluj=Napoca

Arheologul Sorin Cociș, reprezentant al Academiei Române, a descris cercetarea drept cea mai amplă săpătură arheologică dedicată epocii romane realizată vreodată în Cluj.

Investigațiile s-au desfășurat pe o lungime de aproximativ 135 de metri, între zona Muzeului și Poșta Veche. Cercetările au scos la iveală nu doar zidurile romane și medievale expuse publicului, ci și numeroase clădiri și structuri istorice.

„De-a lungul traseului au fost descoperite clădiri din perioada romană și medievală, ceea ce face ca această zonă să devină una dintre cele mai valoroase din punct de vedere științific pentru cercetarea istoriei municipiului Cluj-Napoca”, a explicat Sorin Cociș.

La rândul său, directorul adjunct al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, George Cupcea, a declarat că specialiștii se așteptau să identifice urme ale vechii incinte romane a orașului Napoca, însă starea de conservare a zidului a depășit așteptările.

„Ne așteptam să găsim urme ale zidului roman, însă nu ne-am imaginat că acesta va fi atât de bine conservat și atât de impresionant”, a declarat George Cupcea.

Blocurile masive de piatră vizibile astăzi fac parte din zidul de apărare al orașului roman și au fost construite prin tehnica opus quadratum, specifică arhitecturii romane. Descoperirea oferă informații importante despre nivelul tehnic și urbanistic atins de vechea Napoca, oraș care a primit statutul de municipium în timpul împăratului Hadrian și, ulterior, rangul de colonia, cel mai înalt statut administrativ acordat unui oraș din Imperiul Roman.

Prin conservarea și integrarea vestigiilor în spațiul public, proiectul transformă o descoperire arheologică de mare valoare într-un obiectiv cultural și educațional accesibil locuitorilor și turiștilor, a precizat primarul Emil Boc.

„Cea mai importantă rădăcină a nostră este cea latină. Aici vedem o lecție de istorie vie, directă, fără intermediari. În același timp, va deveni un punct de atracție pentru turiști, care vor afla mai multe despre identitatea noastră, despre cine suntem, de unde venim și cum construim viitorul pornind de la rădăcinile pe care le avem”, a spus edilul.