R. Moldova: După alegerea preşedintelui, liberalii şi democraţii au revenit la luptele interne

Kommersant

Curtea Constituţională a Republicii Moldova a validat rezultatele scrutinului prezidenţial, legalizînd alegerea juristului Nicolae Timofti în funcţia de şef al statului. Însă, acest lucru nu a dus la încheierea crizei politice: liderii alianţei democrat-liberale aflate la guvernare, care înainte de alegeri s-au unit pentru a contracara o posibilă revanşă din partea Partidului Comunist, au revenit apoi la luptele interne. Experţii nu exclud ca Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) să se destrame.

Alegerea ca şef al statului a lui Nicolae Timofti, puţin cunoscutul preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, a constituit rezultatul unui compromis asupra căruia au convenit liderii AIE, aflaţi de multe ori pe poziţii conflictuale. Aceştia şi-au strîns rîndurile atît la cererea Uniunii Europene (UE) de a pune capăt incertitudinii politice, cît şi în faţa pericolului unor noi alegeri parlamentare anticipate, în urma cărora Partidul Comuniştilor, în frunte cu fostul preşedinte Vladimir Voronin, ar fi putut să-şi ia revanşa şi să revină la putere.

Pentru a evita un asemenea scenariu, liderii AIE au convenit asupra candidaturii unui “preşedinte tehnic”: juristul apartinic Nicolae Timofti. Potrivit interlocutorilor din cadrul Partidului Liberal-Democrat (condus de premierul Vlad Filat), principala sarcină a lui Timofti va fi reforma constituţională: legea fundamentală a ţării va trebui schimbată în aşa mod încît republica să nu se mai pomenească în situaţia în care parlamentul să nu poată alege cu anii un preşedinte al statului. Pentru aceasta trebuie fie modificată actuala procedură de alegere a preşedintelui în cadrul parlamentului, fie transformată republica din una parlamentară în una prezidenţială, pentru ca preşedintele statului să fie ales prin vot direct.

Deocamdată nu este clar ce cale va fi aleasă. În schimb, a devenit clar că scurta reconciliere din cadrul AIE s-a încheiat. Liderul liberal Mihai Ghimpu a ameninţat că va părăsi alianţa, în cazul în care partidul său nu va obţine funcţii de conducere în cadrul puterii executive.

Experţii sînt convinşi că acesta este doar începutul unei noi crize. Astfel, directorul Institutului de Politici Publice de la Chişinău, Arcadie Barbăroşie, îl califică pe Ghimpu drept “masochist”. “În loc să găsească ceva care să unească alianţa, el caută insistent lucruri care ar putea-o destrăma”, declară expertul. Barbăroşie nu exclude noi tensiuni nici între premierul Vlad Filat şi vicepreşedintele parlamentului, Vladimir Plahotniuc. Ambii au venit în politică din business şi au dus între ei bătălii nu doar pentru active politice, ci şi pentru active economice. “Filat şi Plahotniuc vor relua, după toate probabilităţile, războiul, pentru că încă nu au împărţit ce era de împărţit”, este convins expertul.

Dimpotrivă, politologul Anatol Ţăranu crede că situaţia nu trebuie dramatizată. “Totul depinde de caracterul conflictelor din cadrul alianţei aflate la guvernare: va fi aceasta o polemică internă sau adevărate lupte politice. Polemica este utilă, pentru că se alege evoluţia republicii, şi o astfel de polemică este în mod evident mai bună decît unitatea de opinii de pe vremea comuniştilor”, subliniază Ţăranu.

Dacă alianţei aflate la guvernare experţii îi mai acordă o şansă, fie aceasta cît de mică, în schimb situaţia în care s-a pomenit Partidul Comuniştilor este considerată de toţi, cu excepţia comuniştilor, una de impas. Comuniştii au boicotat alegerea noului şef al statului, desfăşurînd un miting de protest în centrul Chişinăului şi promiţînd că vor scoate în stradă, de 1 mai, “o sută de mii” de oameni şi “vor da jos regimul care a uzurpat puterea”. Însă, după ce rezultatul alegerilor prezidenţiale a fost recunosut de comunitatea internaţională, inclusiv de Federaţia Rusă, comuniştii s-au pomenit într-o situaţie complicată.

“Faptul că preşedintele a fost ales este o înfrîngere a comuniştilor. Ei ies din sistemul parlamentarist chiar şi în condiţiile în care se bucură de popularitate printre alegători. Comuniştii trebuie să revină cumva în parlament, explicîndu-le adepţilor de ce fac acest lucru”, afirmă Ţăranu.

Această opinie este împărtăşită de Barbăroşie. “Voronin a anunţat o pauză în acţiunile de protest pînă în luna mai, ceea ce înseamnă că partidul său nu mai are resurse pentru a continua mitingurile. Acum comuniştii trebuie să se gîndească cum ar putea reveni în parlament. În caz contrar ei, în primul rînd, nu vor avea tribună, iar în al doilea rînd se vor confrunta cu riscul plecării din partid a celor care nu împărtăşesc o poziţie atît de radicală”, subliniază Barbăroşie.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.