Qaradawi – “muftiul global” cu milioane de telespectatori

El Pais

Chiar dacă în Occident nu prea este cunoscut, mulţi experţi îl consideră unul din clericii cei mai influenţi, dacă nu chiar cel mai influent al prezentului. Revistele Prospect şi Foreign Policy au cerut cititorilor lor în 2008 să întocmească lista celor 100 de intelectuali ai lumii. Controversatul teolog Yussuf al Qaradawi (Egipt, 1926) s-a clasat pe locul trei, înaintea lui Noam Chomsky (11), Umberto Eco (14) şi Mario Vargas Llosa (20).

El este însă celebru în lumea arabă şi în cea musulmană în general, în trecut pentru cărţile sale, iar din 1996 mai ales pentru programul său “Sharia şi viaţă”, difuzat de televiziunea Al Jazyra şi urmărit de milioane de telespectatori. Qaradawi a revenit în ţara natală, după jumătate de secol de exil petrecut în Qatar, la o săptămînă după triumful revoluţiei care l-a răsturnat pe Hosni Mubarak, pentru a conduce predicile din Piaţa Tahrir.

Bettina Gräf, co-autoare a cărţii “Muftiul global: fenomenul Yussuf al Qaradawi”, precizează că academicianul islamist nu poate vizita SUA şi are probleme cu viza în aproape toată Europa, după ce în “2001-2002 a legitimizat atentatele sinucigaşe ale palestinienilor împotriva israelienilor, chiar civili”. Precum şi atentatele din Irak împotriva trupelor americane. El a condamnat în schimb atentatele de la 11 septembrie din SUA. Experta de la Zentrum Moderner Orient (ZMO) din Berlin susţine că Al Qaradawi nu are “influenţă politică în Egipt şi nici în Qatar, dar are o mare influenţă asupra gîndirii şi discursului islamic pentru criticile sale aduse gîndirii salafiste şi lecturii literale a surselor sfinte”.

Al Qaradawi s-a născut într-un sat din delta Nilului, a studiat teologia la Universitatea El Azhar din Cairo şi curînd s-a alăturat Fraţilor Musulmani, al căror leadership l-a contestat de cîteva ori. Avea 20 de ani cînd regele Faruk l-a trimis la închisoare. El a fost de trei ori încarcerat şi în timpul preşedintelui Gamal Nasser. Gräf este de părere că predicatorul are o “mare influenţă asupra musulmanilor europeni din a doua şi a treia generaţie”, datorată “independenţei sale de autorităţile naţionale din ultimii 50 de ani şi gîndirii sale anticolonialiste, antiimperialiste, antilaice, pro-Sharia şi caracterului său moderat”.

În vîrstă de 85 de ani, Al Qaradawi a ţinut predici cu privire la toate: la 18 ianuarie 2011, Piaţa Tahrir, a cerut formarea “unui guvern civil format din fiii Egiptului”; a făcut apel musulmanilor să dea bani pentru rebelii sirieni pentru a-i opune capăt lui “Bashar el Asad, opresorul”; a cerut ca homosexualii să fie pedepsiţi ca şi adulterii. Al Qaradawi a fost condamnat de 2.500 de academicieni islamici din Arabia Saudită, Irak şi din teritoriile palestiniene în 2004 pentru opiniile sale privind atentatele sinucigaşe împotriva israelienilor.

Patru ani mai tîrziu britanicii îi interziceau viza de intrare pe motiv că “Marea Britanie nu tolerează prezenţa acelor care vor să justifice orice act de violenţă, sau care exprimă opinii ce pot declanşa violenţa între comunităţi”. Gräf crede că Qaradawi ar putea avea interzisă intrarea şi în Abou Dhabi pentru că, atunci cînd Franţa a interzis vălul în şcoli, clericul a susţinut că, “dacă este necesar, fetele pot veni la şcoală şi fără văl, pentru că educaţia este mai importantă”.