Puterea rusă “înlocuieşte bîta cu morcovul” în dialogul cu opoziţia neparlamentară

Preşedintele rus Vladimir Putin va discuta cu opoziţia. După cum a anunţat serviciul de presă al Kremlinului, şeful statului rus participă joi la lucrările clubului internaţional de discuţii “Valdai”. De data aceasta, au fost invitaţi şi reprezentanţi ai opoziţiei ruse neparlamentare.

În mod tradiţional, forumul “Valdai” a fost considerat un fel de teren neoficial de întîlnire cu reprezentanţi ai “potenţialului adversar”: acolo erau invitaţi în principal politologi şi jurnalişti străini, specialişti în problema Rusiei. Fără a obliga la nimic, schimbul de opinii le permitea părţilor să obţină informaţii despre oponenţi din primele surse.

De această dată, formatul evenimentului a fost radical modificat: pe lîngă politologi străini şi experţi ruşi în politica internaţională, la forum au fost invitaţi cunoscuţi reprezentanţi ai opoziţiei protestatare ruse, între care Ilia Pomonariov şi Ksenia Sobciak. În privinţa fostului candidat la primăria Moscovei, Aleksei Navalnîi, informaţiile nu sînt tocmai clare: unele afirmă că acesta nu a fost invitat, altele că Navalnîi însuşi ar fi refuzat invitaţia.

Însă ceilalţi opozanţi de marcă vor putea nu doar să discute despre formarea identităţii ruse şi modul în care Rusia este percepută în străinătate (aceasta este tema anunţată a forumului) şi să-l asculte pe Putin, ci chiar, dacă vor avea noroc, să-i pună întrebări: programul mai prevede, pe lîngă discursul preşedintelui, şi comunicare în format de dialog şi chiar un bufet suedez, însă acesta din urmă, după cum a precizat Kremlinul, doar pentru un cerc restrîns de invitaţi.

Se pare că Putin, care în urmă cu doar doi ani considera că un dialog cu opoziţia neparlamentară nu este posibil, pentru că “nu ai cu cine vorbi”, îşi schimbă radical punctul de vedere. Kremlinul dă în mod clar de înţeles că, luat în timpul ultimelor alegeri regionale, cursul spre majorarea caracterului concurenţial în politica internă va fi continuat, iar liderii din afara sistemului se pot adresa puterii nu doar de la tribuna din Piaţa Bolotnaia.

Pînă acum, în acţiunile Kremlinului se întrezărea cursul dur spre “distrugerea” oponenţilor: criminalizarea acestora şi totala lor discriminare la nivel social (celor cu dosar penal le este interzis să candideze în alegeri). Acum, însă, opozanţilor mai puţin radicali li s-a întins o “ramură de măslin”: li s-a permis să participe în alegeri şi uneori chiar să şi cîştige. Aluzia este evidentă, ca şi cum protestatarilor li s-ar spune: respectaţi regulile jocului şi veţi deveni participanţi cu drepturi egale. Problema este cît de departe intenţionează puterea să meargă în această problemă.