Publicaţii clujene “Tribuna”, nr. 250, 1 – 15 februarie, 2013

Alexandru Căprariu, Liviu Rebreanu, Alexandru Ioan Cuza…

Au trecut 25 de ani de la despărţirea de Al. Căprariu. Rîdnurile care îi sînt dedicate în ‘In memoriam Al. Căprariu”, nu sînt altceva decît “un simplu, sincer şi binemeritat omagiu”, omagiu adus de Constantin Cubleşan (‘Arta de a fi boem’), Vasile Igna (în ‘Mai mult decît o evocare’), Nicolae Mocanu (în ‘Reminiscenţe (04.02.1988). In memoriam Al. Căprariu’) şi Horia Bădescu (în ‘Ilustrată din Place Pigalle’).

Sînt rînduri importante despre un om important şi multiplele sale preocupări. Este pus în discuţie omul Al. Căprariu (“politeţea şi urbanitatea comportamentului său cotidian”, “intelectualul deschis şi prob”, “vocaţia prieteniei”,…), scriitorul, secretarul de redacţie şi directorul de editură (“Secretar de redacţie la ‘Tribuna’ a ştiut să atragă între colaboratorii acesteia autori (scriitori şi nu numai) dintre cei mai prestigioşi ai momentului (şi din totdeauna)”; “În poezia lui Al. Căprariu există un puternic filon de meditaţie existenţială, profundă şi emoţionantă, cum numai la marii creatori din totdeauna aflăm”; “Era capabil să ţină spatele, cum se spune (numai el ştia în ce condiţii şi cu ce preţ) pentru a promova cărţi … cu probleme, de care alte edituri nici nu voiau să audă”,…), rînduri care îndeamnă spre o aprofundare a omului şi a scrisului său. Cu ceva timp în urmă, tot în paginile ‘Tribunei’, i-am dedicat o analiză a articolelor sportive (tablete, cronici de carte sportivă, cronicile multor evenimente sportive naţionale şi internaţionale). Articolele prezente obligă la o reîntoarcere asupra scrisului lui Al. Căprariu, noi analize, o reeditare a operei sale.

‘Tribuna’ 250 – ilustraţie numărului Ilie Boca – interesează prin toate articolele: ‘Carte cu Ilie Boca’ (carte care, citez din cele scrise de Livius George Ilea, “n-ar trebui să lipsească din bibliotecile de artă contemporană românească şi, mai cu seamă, din lecturile unui tînăr plastician”); ‘Cîte ceva despre singurul festival de film experimental din România’ (Ioan Pavel Azap), ‘Motoare sfinte’ (Lucian Maier); ‘Django dezlănţuit’ (Ioan Pavel Azap); ‘Iubiri visate, vieţi ratate, ghiduşii…’ (Claudiu Groza); ‘Baletul magic’ (Alba Simina Stanciu); ‘Omul cioplit în piatră’ (Mugurel Scutăreanu); ‘Graham Swift şi rpovocările secolului XXI’ (Virgil Stanciu); ‘Bill Evans’ de Ioan Muşlea în secţiunea ‘jazz story’; ‘Despre Hoderlin’ în traducerea Letiţiei Ilea; ‘Expoziţia Andreea Radu’ de Viorica Guy Marica, ‘Îngeri – copacii crescuţi pe cîmpiile soarelui’ de Flavia Teoc în secţiunea ‘metaforele nordului’; ‘Pervertirea rezistenţei’ de Oana Pughineanu; ‘Armando Perez Valladares sau hemografia suferinţei’ de Vasile Gogea; interviul realizat de Alexandru Petria cu scriitorul Radu Aldulescu, “Pur şi simplu, în perioadele nefaste, am muncit cu ziua pe unde şi pe ce s-a nimerit şi-am continuat să şi scriu”); ‘Studenţii clujeni între războaie’ de Petru Poantă în ‘Clujul interbelic’ (prin datele şi informaţiile oferite, ‘Clujul interbelic’ este cu adevărat un demers editorial de succes, binevenit); poeziile semnate de Alexandra Pizarnik (prezentare şi traducere de Alice Micu), Claudiu Komartin; ‘Lucrînd în penumbră pentru antologia poeţilor germani din România, în anii ’70 – ’80’ de Virgil Mihaiu; ‘Coincidenţe stranii’ de Laszlo Alexandru; ‘Liviu Rebreanu. Singurătatea scriitorului’ de Ion Vlad (excelentă pagină, dedicată corespondenţei purtată de Liviu Rebreanu, ediţie îngrijită de Niculae Gheran; “corespondenţa scrie Ion Vlad, are incontestabilul merit, demn de subliniat, că ratifică, luminează sau completează amplele dosare ale operei”); ‘Adevărata mască a lui Mopete’ de Ştefan Manasia; ‘Octav Pancu – Iaşi – tartine cu poveşti sau despre oglinda din cuvinte’ de Irina petraş; ‘Un document inedit despre marele Domnitor Alexandru Ioan Cuza’ de Constantin Barbu (Dosarul 108/1864 (fost 118/1864); ‘Homo Oeconomicus sau despre amfibolia spirtului practic’ de Mircea Arman (în secţiunea ‘editorial’; citez un pasj care deschide interesul pentru lectura articolului, “Omul economic, cel căruia practica, adică acţiunea, îi este adevăratul călăuzitor şi ‘constructor’ neagă cu vehemenţă spiritul intuitiv şi cunoaşterea de tip universal, adică filosofia. Ceilalţi văd în homo oeconomicos doar un alter ego decăzut…”).

Aspectul pubicaţiei este demn de menţionat şi subliniat. Deschide, reiau această idee, apetitul lecturii, interesul pentru fiecare material în parte.

Demostene ŞOFRON

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.