Publicaţii clujene “Tribuna”, nr. 233, 16 – 31 mai 2012

Henry Miller

Din nou sînt multe, foarte multe lucruri de interes în Tribuna. Din nou avem parte de un număr etalon prin semnături – Livius Ilea, Alexandru Jurcan, Lucian Maier, Alba Simina Stanciu, Claudiu Groza, Mugurel Scutăreanu, Ioan Muşlea, Viorica Guy Marica, Vasile Gogea, Virgil Stanciu, Teodor Tanco, Lucian Gruia, Ion Taloş, Vasile Radu, Horia Bădescu, Tudor Petcu, Kiraly Istvan, Aurel Sasu, Ion Vlad, Marian Buciu, Şerban Foarţă, Aurel Buricea, Ioan Pavel Azap, Marcel Mureşeanu, Ovidiu Pecican, Laszlo Alexandru, Ion Pop, Cornel Robu, Adrian Ţion, Oana Pughineanu, Ion Buzaşi, Vistian Goia, Alexandru Iorga – şi prin titluri, ca de obicei, teme nu numai bine alse, ci şi bine scrise. Trezesc un interes legitim ‘UNARTE ‘012’ (program de anvergură, iniţiat de conf. dr. Marcel Bunea, program axat asupra “fenomenului picturii bucureştene actuale”), “Cratiţie onirice şi orgii estetice” (cronica peliculei ‘Undeva la Palilula’), “Izvorul femeilor”, interviul cu regizorul Gabriel Achim (“Sîntem construiţi din amintiri”), cronicile teatrale “Căderea în lume : Biloxi Blues” şi “Provocarea lui Bernini”, cea de operă “Philipp Himmelmann, operă şi arhitectură” (privire de ansamblul asupra unuia dintre remarcabilii regizori ai teatrului liric, Himmelmann, prin punerile în scenă la ‘Don Carlo’, ‘Tosca’, ‘Macbeth’,…), “Vivat Viva Vox” (date esenţiale despre Festivalul studenţesc de operă iniţiat de Academia de Muzică ‘Dima’, prin prof. dr. Fuchs Francisc), “Profesorul Alexandru Fărcaş şi şcoala clujeană de canto”, “Mie mi-e frică de Virginia Woolf”, “Marcel Muntean la Muzeul Etnografic al Transilvaniei”, “Marginal la ‘Studiu de caz’ Bartolomeu Anania, “Lucian Blaga, universul lacrimă”, “În grădină. Un catren folcloric în opera şi activitatea lui Lucian Blaga”, “Liberalismulul pieţii de artă şi metafoira succesorală”, “O carte neceasră” (cronica cărţii prof. dr. Teofil Lung, ‘Mantaua lui Hipcrate’), “Boala şi medicina ca posibilităţi ale omului” (date esenţiale despre întîlnirile specialiştilor din cadrul Atelierului de Filosofie şi Antropologie Medicală), momentele poetice semnate Horia Bădescu, Mariana Bojan, Aurel Gurghianu, Ion Istrate, Nicolae Mocanu, Adrian Popescu, Vasile Igna, Marcel Mureşeanu, “Grupul ‘Minerva”, “Onirismul lui L. Dimov şi diferenţa specifică”, “Perle de incultură”, “Fiasco. Complex sau autocondiţionare”, “Sacul şi peticul”, “Cristian Simionescu în ţinutul bufonilor”, “Istoria editării Chrestomaţiei”, “Lumea la 35 de ani şi fără cîteva zile”, “Cartea de vizită a unui liceu”.

Am preferat să mă opresc asupra articolului Confesiune şi poetică abisală (Recitind opera lui Henry Miller) de Ion Vlad, dintr-un singur motiv. Henry Miller nu mai prezintă interes sau cel puţin nu unul comparativ cu anii ’80, la noi cel puţin. Henry Miller este scriitorul emblematic, a cărui creaţie, citez, “se converteşte aproape insesizabil în poietica operelor, marcînd natura roamnului persoanei întîi şi a relaţii,or dintre eul naratorial şi autorul proipriu-zis…(…) Henry Miller nu e un scriitor ‘spontan’; discursul său e opera unui efort conjugat; dificultăţile sînt adesea invocate (…) În ultima instanţă, Eul lui Miller parcurge cercurile universului dantesc, repetînd, în virtutea aceloraşi tentative, căderi sau înălţări, reuşite sau eşecuri, îndoilei şi exaltări, tainice momente de căutări înfrigurate… ceea ce defineşte, însă, opera scriitorului nord-american e dramatica dezvăluire a călătoriilor sale prin cele mai uluitoare teritorii ale fiinţei şi ale unei omeniri aflate în căutarea destinului ei (…) Între confesiune şi joc, între ‘descoperiri’ despre creaţie şi ostentaţie, ‘homo ludens’ e una dintre ipostazele lui Henry Miller”. Un motiv în plus de a citi sau de a reciti ‘Tropicul Capricornului’, ‘Tropicul Cancerului’, ‘Nexus’, ‘Plexus’, ‘Primăvara neagră’,… Un motiv în plus de a acorda atenţie numărului 233 !

Demostene ŞOFRON