Publicaţii clujene “Tribuna”, nr. 232, 1 – 15 mai 2012

“Faust – metamorfoze”, eseu plastic sub semnul mitului

Despre Ovidiu Petca am avut ocazia să scriu de foarte multe ori şi de fiecare dată cu aceeaşi plăcere. Am scris despre Ovidiu Petca graficianul, dar şi despre Ovidiu Petca curatorul, artistul ancorat în actualitatea artelor plastice, mereu nou şi incitant prin numele şi tematicile propuse.

Am ocazia să scriu din nou despre arta graficianului Ovidiu Petca, prezent din nou pe simeze, de data aceasta cu personala Faust – metamorfoze, expoziţie eveniment în cadrul Festivalului internaţional ‘Lucian Blaga’, 10 – 11 mai 2012, expoziţie al cărei vernisaj este prevăzut pentru joi, 10 mai, ora 18.15, în sala Studioului de Radio.

“Ovidiu Petca, citez din avancronica semnată de Liviu George Ilea, se lasă, cu măsură, ademenit de prestigiul cultural al mitului faustic, sub cheia exemplarei transpuneri în limba română a ‘Faust’-ului goetheean de către Lucian Blaga, fără a încerca să-şi adîncească neapărat sau să-şi împroprieze o privire comprehensivă asupra filosofiei blagiene. Intrînd în joc, artistul provoacă impredictibile ‘reacţii în lanţ’ vizuale, mizînd pe fuziunea ludic/dramatic, stabilind inedite relaţii între instanţa auctorială umană, operă şi mediator/translator”.

Festivalul ‘Lucian Blaga’ este momentul cultural care trezeşte un interes legitim, de aici şi plăcerea de a nota că Faust – metamorfoze ocupă un loc distinct, unul care înnobilează.

232 este un număr tentant. Este tentant prin numele autorilor – Alexandru Jurcan, Lucian maier, Claudiu Groza, Lucian Ţion, Radu Ţuculescu, Mugurel Scutăreanu, Ioan Muşlea, Vasile Gogea, Vasile Radu, Teodor tanco, Kiraly Istvan, Alexandru Athanasiu, Alexandru Vlad, Ion Vlad, Ovidiu Pecican, Ion Pop, Mircea Popa, Petru Poantă, Irina Petraş, Sergiu Gherghina, Călin Stănculescu, Alba Simina Stanciu, Virgil Stanciu – , prin articolele propriu-zise, ca de fiecare dată, interesante. Şi de citit sînt ‘Un festin cinematografic de anvergură europeană* (marginalii la cea de a 31-a ediţie a Festivalului de Film de la Istanbul), ‘Ceasul din gară şi omul mecanic’, ‘Toată lu,ea din familia noastră’, ‘Oameni fără aripi’, ‘Teatru între lalele şi biciclete’ (rînduri despre Festivalul de teatru francofon de la Veghel, Olanda), ‘Un spectacol cu valori’ (cronica spectacolului cu ‘Traviata’, Opera Naţională Română Cluj-napoca, 8 aprilie, 2012, solişti Tatiana Lisnic, Ştefan Pop, dirijor David Crescenzi/Italia), ‘Se schimbă lumea : ‘Scripcarul pe acoperiş’, ‘Arcadia şi un simbol aproape uitat’, ‘Jazzul cameral&filiera Tristano’, ‘Secvenţe de primăvară la ICR Lisabona’, ‘Sportul în cea de a 7-a artă’, ‘Viaţa literară în Franţa ocupată’, ‘Arta ca profesie şi metafora succesorială’, ‘Spălarea unor dosare securiste din ACNSAS la ‘România Literară’. Marginal la ‘Studiul de caz’ Bartolomeu Anania’. ‘Lucian Blaga sau poezia între extazul tăcerii şi ispita vremurilor’ de Simona Grazia Dima’, ‘Note asupra corespondenţei dintre Lucian Blaga şi Ion Breazu’ de Mariana Istrate, ‘Lucian Blaga în maghiară, ‘Aspecte transdisciplinare ale filosofiei la Lucian Blaga’ de Constantin Nicuşan, ‘Semnificaţii ale metaforei’ de Iasmina Petrovici, ‘Filosofia blagiană, o filosofie a sufletului românesc’ de Eugeniu Nistor, ‘Metaforă şi creaţie’ de Ionel Nariţa, ‘Misterele Pieţii Păcii Eterne’ de Adrian Grănescu sînt articolele dedicate apropiatului festival ‘Lucian Blaga’ sînt prezente într-un consistent şi de apreciat Meridian Lucian Blaga. Reţin atenţia mai departe, ‘Confesiune şi poetică abisală. Recitind opera lui Hnery Miller’, ‘Didactica romanului’ (‘… un text cu titlul acesta, ‘Didactica romanului’, ar trebui să fie lung, poate chiar un tratat întreg. Dar oricît de lung ar fi, trebuie să se încheie cu menţiunea că nu exostă reguli cu totul stricte pentru scrierea unui roman, ceea ce am spus eu aici nu este decît un exerciţiu din multele posibile”, citez din Alexandru Vlad), ‘Sara pe deal Buciu răsună cu jale’ de Laszlo Alexandru, ‘Opinia în sondaje’, ‘Amiază poetică’, ‘Mircea Muthu – cercetător al Sud – Estului european’, ‘Un poet neomodernist’, ‘Un Soljeniţin român’ de Ion Buzaşi, ‘Virgil Leon : 3’ de Constantina Raveca Buleu, ‘Sfîrşitul unei etape’ – editorial semnat de Sergiu Gherghina, ‘Caragiale printre noi’.

Demostene ŞOFRON