Publicaţii clujene Palestrica Mileniului III, iulie – septembrie 2013 Mărirea şi decăderea sportului universitar din România

Editorialul prof. dr. Traian Bocu, Unde este sportul universitar din România ? (paginile 169 – 170), îmi trezeşte amintiri din cele mai plăcute. Mai mult, îmi trezeşte amintiri legate de competiţii sportive din campionatele naţionale ale studenţilor, cu etape săptămînale, cu materiale în unicul cotidian de sport al timpului (Sportul popular, apoi Sportul românesc, Sportul pur şi simplu), sportul universitar avînd însemnătatea sa practică mai ales.

Am prins şi momentele de decădere ale sportului universitar, după 1980 mai ales, cînd toate competiţiile studenţeşti se disputau în numai două zile, caz fericit două zile, pentru ca după 1990 să vorbim despre competiţiile studenţeşti rar către deloc.

Care este situaţia astăzi ? Profesorul dr. Traian Bocu răspunde acestei întrebări, răspunsuri argumentate, editorialul bazîndu-se “pe concluziile cercetărilor proprii efectuate în aria tematică aferentă selecţiei în sport şi pe experienţa dobîndită în calitate de fost sportiv şi cadru didactic în domeniul sportului şcolar şi universitar”.

Vă supun atenţiei cîteva argumente, pentru a vedea care este exact situaţia sportului universitar la noi, citez, “… chiar dacă sportivii pătrund în filiera universitară, aceştia se pierd din cauza lipsei de interes a conducerilor acestor universităţi. Din acest motiv considerăm că există unele defecţiuni pe palierul învăţămîntului superior. Se constată că în universităţi lipseşte mentalitatea conform căreia o prezenţă universitară la competiţiile sportive ar ridica imaginea universităţii respective, conform dictonului ‘particip – exist, nu particip – nu exist’. Se constată că nu există o preocupare constantă a universităţilor pentru atragerea sportivilor de performanţă în echipele repezentative. Politicile de acest gen, specifice marilor universităţi occidentale, dar şi universităţilor mici, nu sînt preluate de universităţile româneşti (…) Pentru încurajarea sportului de performanţă în universităţi ste necesară deschiderea şi eliberarea unor noi mentalităţi ale conducerilor acestora, în ideea atragerii unor sportivi de performanţă – studenţi în echipele reprezentative. O seamă de campioni mondiali sau medaliaţi, participanţi la Campionatele Mondiale de atletism, desfăşurate în acest an (2013), în perioada 10 – 18 august, sînt studenţi sau absolvenţi ai unor universităţi occidentale”.

Mă opresc aici cu exemplificările, solicitîndu-vă citirea articolului Unde este sportul universitar din România ?

Am şi eu un punct de vedere, simplu, trist prin adevărul exprimat. Sportul universitar în România este pe… butuci ! Ceea ce se face în această direcţie este prea puţin, mult prea puţin şi nesemnificativ în raport cu ceea ce ar trebui făcut. O tempora… !

Articolele originale vizează teme actuale cum sînt influenţa efortului fizic moderat asupra durerii lombare subacute, impactul exerciţiului fizic asupra riscului de producere a hipoglicemiei în cazul pacienţilor insulino – dependenţi, analiza biomecanică a elementelor acrobatice la bîrnă la nivelul gimanstelor junioare, antrenamentul pe uscat şi performanţa la înot la copiii de 11 – 12 ani, relaţia dintre educaţia fizică şi educaţia psihomotrică a copiilor, promovarea unui stil de viaţă sănătos prin programe de timp liber diversificate şi individualizate, capacitatea aerobă de efort la jucătorii de baschet tineri,…

Articolele de sinteză propun două abordări interesante, ‘Contribuţii ale etnicilor evrei la dezvoltarea sportului clujean în perioada interbelică’, respectiv ‘Comunicarea verbală şi non verbală în cultura sportivă’. În cele două mari segmente amintite, regăsim semnături cunoscute şi apreciate pentru probitatea şi responsabilitatea cercetării şi comunicării, cum sînt Simona Tache, Emilia Florina Grosu, Vasile Bogdan, Ştefan Maroti, Ramona şi Ioana Jurcău, Nina Ciuciuc, Vlad Teodor Grosu, Cornelia Popovici, Nicolae Neagu, Carmen Preja, Vladimir Potop, Marius Suciu, Ciprian Kollos, Bogdana Năsui, Simona Făgăraş, Gynetta Vanvu, Georgeta Lupuţ, Liviu Safta, Alina Rusu, Remus Dumitrescu, Daniela Aducovschi, Traian Bocu, Olivia Timnea, Liliana Radu.

Un articol aparte este cel dedicat unui eveniment deosebit, Jubileul de diamant al veteranilor atletismului clujean, semnat de Traian Bocu, articol dedicat împlinirii celor, citez “60 de ani din anul 1953, înregistrat în anale ca fiind anul cu cea mai bună recoltă de titluri de campioni naţionali din istoria clubului”. Sînt amintiţi cei cărora le datorăm rezultate de excepţie : Alexandra Sicoe, Olimpia Cîmpeanu, Miklos Ilona, ştafeta 4×100 m : Copîndean – Haffer – Haiduc – Sicoe, Aurel Palade Ursu, Gabriel Georgescu, ştafeta 4×400 m : Moina – Grobei – Ursu – Boitoş, nume care au scris paginile de aur ale atletismului clujean în special, românesc în general.

Sîntem din nou în faţa unui număr reuşit prin teme abordate şi semnături, ţinuta academică recomandînd Palestrica Mileniului III. Civilizaţie şi Sport.

Demostene ŞOFRON