Provocări hungriste

În plin război la granițele României, președinta Ungariei, Katalin Novak, agită relațiile româno-ungare, care sunt oricum mai rele ca niciodată după cea de-a doua conflagrație mondială

Șefa statului ungar, după actele provocatoare, pline de tupeu și de fanfaronadă, la care s-a dedat în cursul anului 2022, când a efectuat prima vizită în străinătate după investirea sa ca președintă a țării vecine și tot mai puțin prietenă, când a făcut o vizită tendențioasă în Transilvania, cu opriri și participări la evenimente la Cluj-Napoca și Alba Iulia, recidivează.

În capitala simbolică a Transilvaniei s-a întâlnit cu președintele UDMR Kelemen Hunor, iar după această întâlnire, și-a asumat, printr-o postare pe Facebook, calitatea de ,”reprezentantă al tuturor maghiarilor, indiferent unde aceştia locuiesc, în interiorul sau în exteriorul graniţelor Ungariei”.

În ziua următoare a postat pe Facebook mai multe fotografii în care este pozată făcând jogging în Parcul Central din Cluj Napoca, urmărind să sugereze astfel că se simte ca acasă în Transilvania și că de fapt diferența dintre Ungaria și această provincie românească nici nu ar mai fi relevantă.

În capitala Marii Uniri, la Alba Iulia, președinta Ungariei a participat la dezvelirea statuii lui Gabor Bethlen, unul din ultimii principi unguri ai Transilvaniei (din secolul 17), dorind să accentueze existența unei co-suveranități româno-ungare asupra Transilvaniei. A urmat provocarea maximă prin postarea unor fotografii lângă o bornă de hotar de pe masivul Piatra Secuiului din Munții Apuseni, care era proaspăt vopsită în culorile drapelului Ungariei. vrând să transmită subliminal că și acolo se află teritoriul Ungariei.

După niciun an, președinta Katalin Novak recidivează făcând, la 12.aprilie 2023 o vizită declarată tot privată în municipiul Carei județul Satu Mare. Aici a participat împreună cu liderul UDMR, Kelemen Hunor, la dezvelirea statuii poetului și politicianului ungur Ferenc Kolcsey, autorul actualului imn al Ungariei, adoptat în 1989.

Autorul imnului ungar a trăit între 1790-1838, perioadă în care Ungaria se afla sub ocupația Imperiului Austriac. El s-a născut în localitatea Săuca județul Satu Mare (pe atunci comitatul Satu Mare), situată la circa 40 de kilometri de Carei, și a făcut studiile liceale la Satu Mare, iar studiile universitare la Budapesta.

Prin urmare, autorul imnului Ungariei nu are nicio legătură cu orașul Carei. Inaugurarea statuii nu are legătură nici cu ziua de naștere sau cu ziua de deces a lui Kolcsey.
Ridicarea unui monument al lui Ferenc Kolcsey la Carei a fost inițiativa primarului UDMR, Jeno Kovacs, și a fost aprobată de consilierii UDMR care dețin majoritatea în Consiliul Local.

Monumentul a fost realizat cu susținerea financiară a Guvernului Ungariei. Primarul Kovacs sfidând presa locală românească și implicit opinia publică, prin refuzul de a face publice autorizația de construire a monumentului și avizele obligatorii, dintre care cel mai important este avizul Ministerului Culturii.

După ce cu două zile mai înainte și-au anunțat prezența la Carei reprezentanți ai unor organizații și partide naționaliste și patriotice românești, care vor să protesteze pașnic purtând drapele naționale, un oficios al primăriei editat de consilierul personal al primarului lasa să se înțeleagă că va fi interzisă arborarea drapelelor românești la eveniment întrucât aceasta constituie instigare.

Careiul a intrat în istoria și în memoria colectiva a românilor drept ,,ultima brazdă de pământ românesc eliberată de sub jugul fascisto-horthist” în al doilea război mondial, fapt petrecut în 25 octombrie 1944. Românii de aici și din jur nu au uitat cum fie ei fie strămoșii lor au fost tratați cu brutalitate (bătuți, schingiuiți, uciși) de către armata și autoritățile ungare în negrul an 1940, după cedarea Nord-Vestului Transilvaniei prin Dictatul de la Viena, fiind alungați în Munții Apuseni și în Maramureș.

Pentru provocările sale cu iz revizionist și iredentist, guvernul României ar fi trebuit să-i interzică președintei Ungariei să mai intre în România în așa zise vizite private Era necesar ca provocările și jignirile oficialilor unguri să fie stopate, fără rețineri sau manajamente.

În sprijinul adoptării unei interdicții de acces în vizite private în România împotriva președintei Ungariei, care este conducătorul simbolic al statului vecin, se putea invoca următorul precedent.

În data de 21 august 2009, guvernul de la Bratislava i-a interzis președintelui Ungariei, Laszlo Solyom, să intre în Slovacia, unde trăiește o minoritate de 450 000 de maghiari, pentru a inaugura în orașul Komarno o statuie ecvestră a primului rege ungar, Sfântul Ștefan. cu motivarea că nu i se poate asigura securitatea.

În urma acestui incident, Ungaria a sesizat Comisia Europeană, solicitându-i să introducă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene o acțiune de constatarea a neîndeplinirii de către Slovacia a obligațiilor care îi revin referitor la respectarea dreptului la liberă circulație conferite cetățenilor europeni prin Tratatul Uniunii Europene.

Comisia Europeană a respins plângerea Ungariei și a dat dreptate Slovaciei, apreciind că dreptul Uniunii nu este aplicabil în cazul vizitelor efectuate de șeful unui stat membru pe teritoriul unui alt stat membru

Și Curtea de Justiție a Uniunii Europene, care a fost sesizată, a respins acțiunea formulată de Ungaria, motivând, că statutul de șef de stat prezintă o anumită specificitate, O astfel de specificitate este de natura să deosebească persoana care se bucură de acest statut de toți ceilalți cetățeni ai Uniunii Europene, astfel încât accesul acestei persoane pe teritoriul unui alt stat membru nu este supus acelorași condiții precum cele aplicabile celorlalți cetățeni.

În concluzie, guvernul României avea toate temeiurile faptice și juridice, pe bază de precedente în materie, pentru a interzice accesul președintei Ungariei pe teritoriul țării noastre în cadrul unei vizite private, dar nu s-a folosit de acestea.

Față de aceste acțiuni provocatoare la care se pot adăuga și multe derapaje ale minorității maghiare de pe teritoriul țării noastre care sfidează sentimentele populației majoritare, conducătorii Țării nu reacționează pentru a împiedica din timp producerea aceste manifestări, parcă doresc să se accentueze ura dintre români și ungurii din țară pentru a se ajunge la conflicte fizice între aceștia.

Atitudinea acestora nu este numai trădătoare ci este chiar criminală întrucât declanșarea unui astfel de conflict la care ar trebui să intervină forțele armate pentru aplanare ar conduce la intervenția altor state europene în ”restabilirea ordinii ” cu consecințe imprevizibile și de nedorit asupra integrității României.

În această șituație trebuie să cerem destituirea de urgență a miniștrilor de interne, de externe precum și a șefului SRI, pentru proasta gestionare a acestor situații care pot degenera în conflicte interetnice.

  Uniunea Vatra Românească

Președinte

ing Ioan Traian Balota