Protestele din România cîştigă în forţă

The New York Times

Mii de protestatari s-au reunit joi în capitala României pentru a cere înlăturarea guvernului şi alegeri anticipate, în contextul în care o săptămînă de demonstraţii împotriva măsurilor de austeritate cu bătaie lungă şi anii de reforme dificile par să cîştige în forţă.

Frustrările economice s-au revărsat pe străzi în România, la fel ca în Spania şi Grecia. Protestatarii din Piaţa Universităţii din centrul Bucureştiului au scandat lozinci în care au cerut demisia preşedintelui Traian Băsescu şi a aliatului său, premierul Emil Boc.

Protestatarii şi-au focalizat o mare parte din furie asupra lui Traian Băsescu, al cărui stil de conducere a fost amplu criticat ca fiind din ce în ce mai autoritar. Ei au menţionat reducerea salariilor bugetarilor, pensiile îngheţate şi creşterea TVA, precum şi ceea ce  au apreciat că este corupţia adînc înrădăcinată şi sentimentul mai larg că guvernul şi-a servit doar interesele proprii şi pe cele ale celor mai bogaţi.

Multe teme generale similare au fost exprimate şi de demonstranţi din ţări ca Israel şi India, de la “indignados” din Spania pînă la protestele “Occupy Wall Street”, care au început la New York şi s-au răspîndit în întreaga lume.

În România, mass-media au relatat că tulburările s-au extins în ultima săptămînă în aproximativ 60 de oraşe la nivel naţional. Aproximativ 7.000 de oameni au participat joi la un miting la Bucureşti, organizat de Partidul Naţional Liberal de opoziţie, potrivit Ministerului de Interne, în timp ce mulţimea prezentă în piaţa centrală mai tîrziu s-ar fi cifrat la aproximativ 1.500 de persoane.

România a fost nevoită să apeleze la FMI, Banca Mondială şi UE în 2009 pentru alocarea sumei de 20 de miliarde de euro în împrumuturi de urgenţă (aproximativ 27 miliarde dolari la ratele de schimb de atunci). Drept răspuns, guvernul a adoptat măsuri dure pentru a ţine în frîu deficitul bugetar, care era de 7,3% din PIB în acel an.

Laura Ştefan, coordonator de programe anticorupţie la Expert Forum din Bucureşti, a contestat caracterizarea demonstranţilor de către guvern drept una condusă de partidele de opoziţie.

Ceauşescu şi soţia sa au fost executaţi pe 25 decembrie 1989. De atunci, România a făcut paşi semnificativi, aderînd la UE şi NATO. Dar recesiunea în urma crizei financiare globale a lovit deosebit de puternic ţara de 22 de milioane de locuitori. Chiar dacă economia s-a redresat, unii români care obişnuiau să lucreze în ţări din UE ale căror economii au încetinit, Spania şi Italia îndeosebi, au fost forţaţi să se întoarcă acasă, ceea ce face şi mai dificilă căutarea de locuri de muncă pentru şomerii pe termen lung.