Propunere pentru mai multe surse de finanțare a școlilor

Posibilitatea de direcționare a 3,5% din impozitul pe venit către bugetul unei școli de stat sau private, pe modelul folosit acum pentru ONG-uri, este propusă printr-o inițiativă legislativă depusă recent la Senat, anunțată de trei parlamentari USR. Singura condiție e ca acele unități de învățământ să fie acreditate. Interesant e faptul că inițiativa e susținută și de unii politiceni din barca puterii, fiind semnată și de aleși PSD, PNL și UDMR.

De ce este binevenită o astfel de propunere sau dimpotrivă, de ce e văzută ca fiind „anormală”, în opinia unor politicieni clujeni?

„Este o inițiativă USR care creează posibilitatea ca doritorii să poată orienta acea donație de 3.5% din impozitul pe venit către școli. Practic se creează posibilitatea extinderii surselor de finanțare a școlilor, dar fără să oblige pe nimeni să doneze. Există în momentul de față numeroși cetățeni care nu folosesc posibilitatea donării celor 3.5% din venit și poate că această nouă opțiune îî va determina să o facă, mai ales în beneficul școlilor din zonele sărace care nu primesc suficienți bani de la bugetele locale”, a explicat senatorul USR de Cluj, Cristian Bordei.

„Mi se pare o inițiativă bună,  dar totuși anormală.  Educația ar trebui sa primească cele 6 procente din PIB,  conform legii. Datorită politizarii și ideilogizării învățământului de stat,  ar trebui ca un cetățean să poată folosi suma de bani alocată pentru educația propriilor copii pentru orice formă de învățământ: privată sau acasă/homeschooling.

Din câte știu cei 3,5% din impozitul pe venit pot fi direcționați către activitățile sociale organizate sub forma asociațiilor non-guvernamentale. Deci este vorba de activități care nu au ca sursă de finanțare bugetul statului. Învățământul de stat este o activitate prin excelență guvernamentală, ține de Ministerul Educației. Ea ar trebui să aibă, prin lege, alocată o sumă egală cu 6% din PIB. Guvernul nu respectă legea și subfinanțează școlile. Dacă includem la cei 3,5% și școlile, ar trebui să includem toate activitățile de stat subfinanțate; de exemplu armata; sau transporturile prin construcția de drumuri și poduri…

În privința învățământului, mult mai normală mi se pare libertatea ca românii să-și poată educa acasă copiii, beneficiind de suma alocată pentru educația fiecărui copil român”, a subliniat și deputatul AUR de Cluj, Alin Coleșa.

La rândul său, liderul PSD Cluj, Alexandru Cordoș, atrage atenția că, din nefericire, în România, există nenumărate unități de învățământ ce au un buget aproape inexistent. „Există o reala discriminare între școlile de stat și cele private, din mediul rural și cel urban,  iar fiecare unitate de învățământ  este nevoită să găsească forme de finanțare adiacente, iar aici fac referire la vestitul ”fond al școlii/ al clasei”. Salut această inițiativă ce vine în sprijinul sistemului educațional prin implicarea activă a mediului privat, dar mai ales care poate oferi șansa reală fiecărei școli de a se dezvolta. Adăugarea unităților de învățământ în categoria de beneficiari pentru redirecționarea impozitului de 3,5% reprezintă un sprijin real pentru acestea, în special pentru cele din mediul rural și oferă posibilitatea mai multor entități de a se implica direct și activ în susținerea sistemului educațional. Astfel, fiecare școală va putea să își desfășoare activitățile, să aibă acces la materialele didactice necesare, să ofere burse de performanță elevilor, creând astfel un mediu în care aceștia să poată performa.

Această propunere poate fi o soluție ce, poate, va echilibra situația sistemului de învățământ, însă, ajutorul cu adevărat așteptat este alocarea a 6% din PIB pentru educație, așa cum se prevede de mai bine de un deceniu”, a afirmat liderul PSD Cluj, Alexandru Cordoș.

Anca M. COLIBĂȘANU

  •  

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut