Proporţionalitate

RADU VIDA

Nu sînt de acord cu practica după care trebuie să acordăm răgaz noilor executive pentru a se acomoda.    Şi – vezi doamne! -, să nu-i criticăm numai după o perioadă mai lungă sau mai scurtă de graţie. Să se acomodeze cu ce? Şi, mai ales, cît timp? Politica nu are timpi morţi, iar partidele trebuie să fie pregătite în orice moment să alcătuiască guverne funcţionale. Fără sincope. Credibile. Şi eficiente. Şi, dacă tot e să ne dăm cu părerea, nici n-aş fi de acord cu participarea partidelor de buzunar sau a celor etnice la competiţia electorală. A devenit clar pentru toată lumea că e ineficient şi contraproductiv.  Din toate punctele de vedere. (Pe care, permiteţi-mi să le analizez într-un alt editorial).

Deocamdată, vreau să punctăm cîteva aspecte ale acţiunilor noului guvern USL. Nu merită să ne pierdem vreme cu laudele, cu toate că unele acţiuni, rapide şi de mare apetenţă, trebuie subliniate. Pentru că, nu-i aşa, nu cuvintele,dorinţele şi promisiunile sînt importante. Ci acţiunile concrete. Palpabile. Cele care au, realmente, impact asupra vieţii noastre, a fiecăruia.

S-a trecut uşor peste „iniţiativa” noii puteri de a se face angajări. Evident că orice loc de muncă îşi are rolul lui, cu atît mai mult cu cît e cam… secetă în peisaj. În numele austerităţii, Guvernul,  guvernele PDL au introdus metode draconice de angajări, iar, din acest punct de vedere, suferă sectorul bugetar. Dar tot atît de limpede este că aşa-numitele restructurări în domeniu s-au produs cu multiple abuzuri şi, în orice caz,  neţinînd cont de nevoile cetăţeanului. N-au fost reduse agenţii, compartimente, sau şefi a căror inutilitate este evidentă. Ci, mai degrabă, totul s-a făcut  pe bază de interese individuale, iar vestitele cumetrii s-au dezvoltat şi mai mult, în condiţiile în care fiecare îşi apără „locul călduţ”.

Nu mă refer neapărat la instituţiile centrale, unde trebuie că-i o înghesuială în ceea ce priveşte inutilitatea şi ineficienţa unor „servicii”. Dar există, în toate judeţele, filiale care nu-şi găsesc locul, oricîtă bunăvoinţă am manifesta. Directori, directori adjuncţi, şefi de birou şi birouaşe, cu secretare, şoferi şi tot felul de personal de „tăiat frunză la cîini”. Agenţii, direcţii, regii, departamente, comitete şi comiţii, cum ar zice Nenea Iancu, care sug sîngele boborului.

Acum, guvernul Ponta a dat liber la angajări. În administraţia centrală. Într-o anumită parte a ei. Niciodată nominalizată. Rău! Nu zic că nu există nevoi. Nu zic că  e nevoie de anume proporţionalitate în domeniul funcţionăresc, pentru ca lucrurile să… funcţioneze aşa cum trebuie. Dar: după cum ştim, ministerele gem de funcţionari. Iar funcţionarii atrag, la rîndul lor, alţi funcţionari. Aşa se… divide celula cancerului birocraţiei. Şi (mult mai repede decît cumplita boală) ajunge la metastază. Adică consumă resurse. Ceea ce nu mi se pare în regulă e că se fac angajări la ministere, agenţii, consulate etc., iar… restul lumii rămîne la proporţia lăsată moştenire de PDL: la 7 exmatriculaţi, o angajare!

N-aş spune că sînt un admirator al sistemului politic francez (indiferent de culoarea politică a preşedintelui sau guvernului), dar, recent, noua putere de la Paris a – pardon! – şi-a redus salariile cu 30%. Este un preludiu pentru reducerea birocraţiei instituţionale. Şi mărirea eforturilor pentru creşterea sectorului productiv.
De luat aminte!