Proiectul privind desfiinţarea RAADPP va fi readus în plenul Consiliului Judeţean Cluj

Proiectul de hotărîre privind desfiinţarea Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public şi Privat(RAADPP) al Judeţului Cluj va fi suspus din nou dezbaterii consilierilor judeţeni în şedinţa din 31 august. Proiectul a mai fost discutat de deliberativul judeţean în şedinţa din 30 iulie însă atunci s-a decis amînarea luării unei decizii privind soarta regiei pentru a se analiza şi alte variante de lucru, pe lîngă cea propusă de executiv.

Conducerea Consiliului Judeţean Cluj a cerut luna trecută consilierilor judeţeni să adopte o hotărîre prin care Regia Autonomă de Administrare a Domeniului Public şi Privat al Judeţului Cluj urma să fie desfiinţată iar în locul acesteia trebuia să fie înfiinţată Direcţia de Administrare a Domeniului Public şi Privat al Judeţului Cluj în cadrul aparatului de specialitate al CJ Cluj. Bunurile aflate în prezent în proprietatea Regiei ar fi trebuit să treacă în proprietatea Consiliului Judeţean Cluj, iar angajaţii puteau opta în 30 de zile să lucreze în cadrul aparatului de specialitate al CJ Cluj. Executivul CJ Cluj a explicat în proiectul de hotărîre că desfiinţarea acestei regii se impune deoarece aceasta funcţionează în afara legii.

‘’RAADPP nu este un serviciu public, ci o persoană juridică ce desfăşoară activităţi economice, înfiinţată de către Consiliul Judeţean Cluj şi nu mai îndeplineşte niciuna dintre cele două condiţii prevăzute de art. 28, alineat 3 din Legea nr. 51/2006 care i-ar permite să mai presteze serviciul de administrare a domeniului public şi privat’’, se argumenta în proiectul de hotărîre al CJ Cluj.

Executivul CJ Cluj a explicat în proiectul de hotărîre că desfiinţarea acestei regii se impune deoarece aceasta funcţionează în afara legii. La şedinţa din 30 iulie, cînd s-a discutat proiectul de hotărîre, au luat parte cetăţeanului care votează la expeditor şi datele de corespondenţă ale AEP la rubrica destinatar. Dacă se organizează un al doilea tur de scrutin, AEP trebuie să trimită buletinele de vot cetăţenilor ale căror cereri de vot au fost validate, în termen de 24 de ore de la tipărirea buletinelor de vot pentru desfăşurarea turului doi de scrutin.

O a treia etapă constă în exercitarea efectivă a votului, prin înscrierea de către votant a semnului X în chenarul în care este tipărit numele şi semnul preferat al candidatului preferat (pentru scrutinul electoral) sau răspunsul preferat, dacă este vorba despre referendum.

Următoarea etapă este expedierea votului de către votanţi. După exercitarea votului prin corespondenţă, cetăţenii din străinătate trebuie să sigileze plicul cu buletinul de vot şi să expedieze toate documentele de vot, prin poştă, pe cheltuiala sa. Documentele trebuie expediate către AEP cu cel puţin 48 de ore înainte de desfăşurarea alegerilor. Celor care nu vor respecta acest termen li se va anula votul.
AEP centralizează şi repartizează plicurile cu voturile din diaspora birourilor electorale speciale.

În ziua scrutinului sau cu o zi înainte de data alegerilor, birourile electorale speciale verifică îndeplinirea condiţiilor de formă, pentru ca votul exercitat să fie declarat valid. Plicul care conţine buletinul de vot nu poate fi însă desfăcut decât după închiderea urnelor.

Dacă autorităţile implicate în procesul de vot (AEP sau birourile electorale speciale) nu îşi îndeplinesc la timp atribuţiile, ele sunt sancţionate cu amenda cuprinsă între 2000 şi 5000 de lei. Sancţiunea se constată şi este dată de Biroul Electoral Central.

Propunerea de lege privind votul prin corespondenţă a fost iniţiată de 138 de parlamentari de la toate partidele politice, în aprilie 2015, în expunerea de motive susţinându-se necesitatea urgentării reglementărilor în ceea ce priveşte votul prin corespondenţă exercitat de către românii din afara ţării.

La 22 aprilie 2015, a fost adoptată tacit de Senat, în prezent propunerea fiind blocată la Comisia comună a celor două camere pentru elaborarea legislaţiei electorale.
La 14 iulie 2015, PNL a solicitat sesiune parlamentară extraordinară, în cadrul căreia să se ia în discuţie şi legea votului prin corespondenţă, susţinând că dacă nu se urgentează adoptarea legii, punerea legii în aplicare nu va mai fi posibilă, potrivit practicii Comisiei de la Veneţia.
C. PURIŞ