Proiectul de lege pentru accesul gratuit al tinerilor în muzee, adoptat de Senat: Implicații culturale și sociale

Senatul României a adoptat recent un proiect de lege inițiat de parlamentarii liberali, propunând ca toți copiii și tinerii cu vârsta de până la 18 ani să beneficieze de gratuitate la intrarea în muzeele și colecțiile publice de drept public, subordonate autorităților publice locale și centrale. Această mișcare a fost susținută de argumente care evidențiază beneficiile culturale și educative ale accesului gratuit la instituțiile de acest gen.

Senatorul Gigel Știrbu, principalul inițiator al proiectului, a subliniat importanța instituțiilor culturale și educative, considerând că accesul gratuit la muzee ar putea încuraja interesul tinerilor pentru domenii precum arta, istoria, știința și cultura. De asemenea, el a evidențiat rolul muzeelor în conservarea și promovarea patrimoniului național și global, subliniind că este vital ca tinerii să aibă acces la aceste resurse pentru a înțelege și aprecia moștenirea culturală.

Un alt argument adus în favoarea proiectului este reducerea inegalităților sociale, argumentându-se că tinerii din familii cu resurse financiare limitate nu ar trebui să fie privați de accesul la experiențe culturale și educative din cauza costurilor. Prin urmare, accesul gratuit la muzee ar putea contribui la promovarea unei societăți mai echitabile și mai incluzive.

Managerii muzeelor au reacționat pozitiv la această inițiativă, recunoscând beneficiile pe care le poate aduce pentru educație și cultură. Lucian Năstasă Kovacs, managerul Muzeului de Artă din Cluj-Napoca, a evidențiat necesitatea unei inițiative complementare pentru promovarea educației muzeale în fiecare instituție culturală: “Proiectul care garantează gratuitatea la intrarea în muzee și colecțiile publice pentru toți copiii și tinerii sub 18 ani este unul dintre cele mai ambițioase și benefice proiecte pentru România. Pe lângă avantajele evidente ale accesului gratuit, chiar și din punct de vedere psihologic, acest proiect stimulează interesul și aprecierea pentru patrimoniul cultural. Cu toate acestea, consider că gratuitatea trebuie să fie însoțită de o inițiativă complementară, care să asigure existența unui departament sau secțiune dedicată educației muzeale în fiecare instituție culturală.

Muzeul de Artă servește ca exemplu elocvent în acest sens. Avem privilegiul de a beneficia de expertiza doamnei Alexandra Sârbu, care se implică în educația muzeală de cel puțin șapte ani. Ea dezvoltă programe complexe de instruire pedagogică, oferind tinerilor oportunități de învățare și explorare profundă a artei. Având în vedere că tinerii formează cel mai numeros segment al publicului muzeal, consider că este imperativ să sprijinim și să promovăm educația muzeală în mod activ.

Sunt ferm convins că tinerii sunt o generație extraordinar de inteligentă și creativă, și, în ciuda stereotipurilor existente, ei sunt capabili să aprecieze și să înțeleagă valoarea patrimoniului cultural. Prin această măsură, ne angajăm să construim un viitor mai luminos și mai conștient al societății noastre.” a declarat Lucian Năstasă Kovacs, managerul Muzeului de Artă din Cluj-Napoca.

Cu toate acestea, există și voci critice care susțin că proiectul de lege a fost adoptat fără consultarea adecvată a unor părți interesate, precum Rețeaua Națională a Muzeelor din România; consultarea ar fi fost necesară pentru a lua în considerare și alte perspective asupra problemelor legate de accesul la muzee.

Propunerea legislativă urmează să fie supusă dezbaterii și votului în plenul Camerei Deputaților, unde se va decide adoptarea finală a proiectului. Indiferent de perspectivele divergente, adoptarea acestui proiect de lege ar putea marca un pas semnificativ către democratizarea accesului la cultură și educație în România.

Mara A. MUNTEAN