Proiectul CNAS riscă să reducă șansele de supraviețuire

Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED) avertizează că proiectul de ordin al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) privind modificarea normelor de derulare a programelor naţionale de sănătate curative riscă să întârzie tratamentele pacienţilor şi să le reducă şansele de supravieţuire. „Ordinul publicat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate privind modificarea normelor de derulare a programelor naţionale de sănătate curative riscă să întârzie tratamentele pacienţilor şi să le reducă şansele de supravieţuire, afectând totodată sustenabilitatea sistemului de sănătate şi utilizarea eficientă a fondurilor publice. În acest sens, PALMED solicită retragerea imediată a proiectului de ordin publicat de CNAS”, se menţionează într-un comunicat al organizaţiei. PALMED reprezintă furnizori ce activează în toate segmentele esenţiale ale sistemului medical: spitale, clinici, laboratoare, imagistică, dializă, recuperare medicală, servicii de îngrijiri la domiciliu şi alte domenii critice pentru accesul pacienţilor la tratament. În urma unei analize complexe a proiectului de act normativ, patronatul arată că acesta nu reprezintă o reformă a sistemului de sănătate, ci o încercare de limitare administrativă a accesului pacienţilor la o parte semnificativă a infrastructurii medicale existente în România. „În timp ce pacienţii aşteaptă soluţii pentru reducerea timpilor de aşteptare, acces mai rapid la investigaţii şi tratamente şi utilizarea tuturor resurselor disponibile, CNAS răspunde cu formule statistice, capacităţi declarative şi mecanisme birocratice care ignoră realitatea din teren”, se arată în comunicat. În opinia reprezentanţilor organizaţiei, una dintre cele mai grave vulnerabilităţi ale proiectului este că acesta nu măsoară accesul real al pacientului la tratament.

„Nu măsoară: timpul de aşteptare; listele de aşteptare; continuitatea tratamentului; capacitatea efectiv disponibilă; numărul pacienţilor care nu pot fi preluaţi; impactul întârzierii tratamentului asupra evoluţiei bolii. În schimb, proiectul se bazează pe formule care compară necesarul estimat de pacienţi cu capacităţi declarate de furnizorii publici. Practic, pentru CNAS pare să nu conteze dacă pacientul oncologic începe tratamentul astăzi sau peste trei luni (…) Pentru pacienţi însă, toate acestea reprezintă diferenţa dintre supravieţuire, dizabilitate sau deces”, avertizează reprezentanţii patronatului. „Proiectul este construit ca şi cum infrastructura medicală privată a României nu ar exista. Această abordare este cu atât mai greu de înţeles cu cât furnizorii privaţi reprezintă astăzi o componentă esenţială a sistemului medical naţional. Sectorul privat asigură: aproximativ 78,5% dintre furnizorii de servicii clinice de specialitate; aproximativ 82,89% dintre furnizorii de servicii paraclinice şi imagistică; aproximativ 89% dintre serviciile de dializă; 88% din Programul National de oncologie-tratament medicamentos; 82% din Programul National de oncologie – tratament radioterapie; aproximativ 43% din personalul medical al României”, se mai arată în comunicat.