Proiectele majore al Consiliului Județean Cluj pentru 2025. Interviu cu președintele Alin Tișe

Consiliul Judeţean Cluj urmează să adopte în curând bugetul pentru 2025. În acest context, ziarul Făclia de Cluj a stat de vorbă cu preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, pentru a vedea care sunt prioritățile ce au stat la baza elaborării bugetului forului și despre investițiile ce vor fi susținute în acest an. Totodată, Alin Tişe vine cu detalii legate de două obiective importante din domeniul sănătății: Spitalul pediatric monobloc și Centrul Integrat de Transplant. Liberalul comentează și provocările politice cu care se confruntă în prezent România.

Rep: Domnule preşedinte Alin Tișe, peste puțin timp, veți supune aprobării deliberativului județean proiectul de buget pentru 2025. Ținând cont de situația pe care o traversăm ca urmare a măsurilor de austeritate, în ce măsură credeți că va fi afectat bugetul din acest an al Consiliului Județean Cluj?

Alin Tișe: Bugetul va fi afectat, evident, în situația existentă. Sper că diminuarea acestuia să fie într-un procent nesemnificativ. Dar, vom încerca să suplinim prin accesarea de fonduri europene, în măsura în care acestea nu vor fi afectate.

Rep: Care ar fi prioritățile de care ați ținut cont la elaborarea bugetului?

Alin Tișe: În momentul de față Consiliul Județean Cluj are pregătit proiectul de buget pe anul 2025, document ce urmează a fi supus aprobării în cadrul ședinței ordinare din luna martie. Pentru acest an bugetul general al județului are o valoare de circa 1.682.000.000 lei, din care bugetul local este de 881.426.000 lei. Proiectul de buget reflectă prioritățile de investiții din acest an, atât cele începute în anii precedenți, cât și cele din fonduri europene, or cele finanțate din bugetul propriu. Un domeniu prioritar, în care Consiliul Județean a demarat în ultimii ani ample investiții și proiecte în valoare de sute de milioane de euro, atât din fonduri europene cât și din bugetul propriu, îl reprezintă sectorul medical. În prezent, Consiliul Județean Cluj are depuse pentru finanțare din fonduri europene cinci proiecte în domeniul sănătății, în valoare totală de peste două miliarde de lei, din care amintesc Spitalul Pediatric Monobloc, dotarea, extinderea și modernizarea Ambulatoriului Integrat al Spitalului de Boli Infecțioase (cea mai mare și mai complexă unitate ambulatorie din România), dotarea, extinderea, modernizarea Ambulatoriului Spitalului de Pneumoftiziologie precum și creșterea eficienței energetice a acestui spital, respectiv reabilitarea, modernizarea, extinderea și dotarea Ambulatoriului Spitalului de Recuperare, singurul cu profil de recuperare multidisciplinară din Transilvania și unul din cele doar două existente în țară. De asemenea, vom aloca bani și pentru dotarea celorlalte spitale publice din județul Cluj, în afară de cele cinci pe care le avem sub autoritatea noastră. Având în vedere numeroasele beneficii pe care le generează atât în plan economic cât și social, în special prin stimularea investițiilor, modernizarea infrastructurii de transport județene reprezintă un alt domeniu prioritar.

Investiții în modernizarea centrelor pentru copiii și adulții cu dizabilități

La acest capitol, pe lângă proiectul pe fonduri europene privind modernizarea a două drumuri județene importante, respectiv DJ 170B Topa Mică-Așchileu Mic și DJ 103K Căpușu Mare – Râșca – Beliș, Consiliul Județean va aloca în 2025, din fonduri proprii, zeci de milioane de lei pentru cofinanțarea proiectelor europene și nu mai puțin de 80.000.000 lei pentru întreținerea și reabilitarea drumurilor județene. O sumă considerabilă, de 36.805.000 lei, va fi alocată din fonduri proprii și fonduri europene pentru realizarea de investiții în modernizarea, reabilitarea și dotarea mai multor centre pentru copiii și adulții cu dizabilități, aflate în subordinea DGASPC Cluj. În paralel, Consiliul Județean va asigura fonduri necesare pentru dotarea școlilor speciale și instituțiilor de cultură aflate în subordine, astfel încât activitatea acestora să se desfășoare în cele mai bune condiții. Nu în ultimul rând, în 2025 va fi demarat și proiectul de reparații capitale, modernizare și extindere a actualului sediu al Consiliului, astfel încât acesta să devină prima clădire publică verde din România, certificată conform standardelor BREEAM – clădire verde, cu un consum de energie extrem de redus, aproape de zero. În acest sens, conform proiectului de buget, Consiliul Județean va aloca circa 18 milioane de lei pentru demararea lucrărilor. În acest moment, se lucrează la organizarea licitației de execuție a lucrărilor.

Planuri pentru acest an

Rep: Ce investiții majore vizați în acest an?

Alin Tișe: Unul dintre cele mai mari proiecte de investiții, căruia îi va fi alocată în acest an și o sumă considerabilă din bugetul Consiliului Județean, îl reprezintă construirea Spitalului Pediatric Monobloc Cluj – primul spital pediatric în sistem integrat edificat de la zero, după Revoluție, de către o autoritate publică, ce va avea o adresabilitate regională și chiar națională, urmând a deservi aprox. 50.000 de copii/an. Încheierea contractului de execuție este estimată a avea loc în perioada imediat următoare, după ce recent CNSC a respins contestația unuia dintre ofertanți.

Alte proiecte majore de investiții, în valoare cumulată de circa 72 milioane de euro, care vor fi demarate în cursului anului 2025, sunt cele privind modernizarea, cu fonduri europene, a două importante drumuri județene, DJ 170B Topa Mică-Așchileu Mic și DJ 103K Căpușu Mare – Râșca – Beliș, în lungime cumulată de circa 34,5 km și respectiv, Restaurarea, consolidarea și conservarea Ansamblului muzeal „Octavian Goga” din comuna Ciucea.

Un alt proiect important, în valoare de 110 milioane de lei și finanțat în proporție de 100% prin PNRR, este proiectul „Velo Apuseni” ce vizează realizarea a 227 km de piste de biciclete, desfășurate pe teritoriul județelor Cluj, Bihor și Alba, din care peste 40%, respectiv minim 92,4 km, vor fi amenajați pe teritoriul județului Cluj. În acest moment, Consiliul Județean așteaptă emiterea, de către Agenția pentru Protecția Mediului Cluj, a acordului de mediu necesar elaborării Studiului de Fezabilitate și a documentațiilor tehnice aferente proiectului.

În același timp, prin intermediul instituțiilor subordonate, Consiliul Județean Cluj are în vedere în acest an continuarea și finalizarea, dar și demararea unor investiții noi. În ceea ce privește infrastructura de apă-canal, Consiliul Județean Cluj și Compania de Apă Someș au în curs de execuție, doar din bani alocați din bugetul județului Cluj, proiecte în valoare totală de 123.000.000 lei care urmează să fie finalizate în acest an. Dintre acestea amintim: extinderea canalizării în comunele Gilău, Cășeiu și Iclod, extinderea rețelei de apă în comunele Borșa, Cătina, Mociu și Geaca. Acestea se adaugă ambițiosului proiect „Apă în Apuseni”, care urmărește alimentarea cu apă a comunelor din zona de munte a județului – Călățele, Mănăstireni, Râșca și Beliș, investiție care înregistrează deja un progres de circa 40%. În paralel, Consiliul Județean, prin Compania de Apă Someș, derulează investiții din fonduri europene, prin Programul de Dezvoltare Durabilă, în valoare totală de 625 milioane lei. Este vorba de 13 contracte de lucrări care au fost fazate pe acest program major de investiții cu cofinanțare UE, din cele 26 care au fost semnate începând cu anul 2020, în valoare totală de 404,4 milioane de euro. Dacă vorbim însă de stadiul tuturor aceste contracte, la finalul anului 2024, progresul fizic era de 84,54% pentru rețele de alimentare cu apă (corespunzător unei lungimi de 1.309 km), respectiv de 76,61% pentru rețele de canalizare (288 km).

Proiectele cu fonduri PNRR în grafic

Rep: În 2026 au urma să se încheie proiectele derulate prin PNRR. Care este stadiul acestor investiții și dacă sunt șanse să se încadreze la termenele stabilite?

Alin Tișe: În acest moment, Consiliul Județean Cluj implementează șapte proiecte finanțate prin PNRR. Și, întrucât sunt adeptul faptelor concrete și al cifrelor exacte, graficele de realizare, termenele de finalizare,  valoarea si stadiul acestora se prezintă conform situației pe care v-o pun la dispoziție:

Menționez faptul că toate aceste proiecte vor fi finalizate conform termenelor de finalizare asumate de Consiliul Județean. Asta, fără niciun fel de discuție, nu concep nicio altă variantă deși, în acest moment, există întârzieri în transferul de către Ministerul Sănătății al sumelor de bani incluse în cererile de transfer. Doar pentru cele patru proiecte având ca beneficiari spitalele, au fost transmise începând cu luna august 2024 nu mai puțin de 13 cereri de solicitare a sumelor de bani aferente echipamentelor achiziționate si recepționate, în valoare totală de  7.510.730 lei, cu facturi scadente în lunile octombrie – decembrie 2024, pentru care, până în prezent, nu au fost transferate sumele solicitate.

Finanțare pentru Spitalul pediatric monobloc

Rep: Ce șanse sunt ca proiectul privind Spitalul pediatric monobloc și cel legat de Centrul Integrat de Transplant să obțină finanțare pentru a fi demarate aceste investiții?

Alin Tișe: Referitor la Spitalul Monobloc Pediatric, care va deveni un veritabil spital regional pentru copii, cel mai modern și mai mare din țară, avem prevăzuți deja în bugetul județului banii pentru demararea lucrărilor. De asemenea, proiectul este prins în și în bugetul Ministerului Sănătății cu o sumă de aproximativ 200 de milioane de euro, urmând ca diferența să o asigurăm în timp prin bugetul multianual al Consiliului Județean, fie din credite, emisiune de obligațiuni sau chiar împrumut dacă este necesar. Mai există și posibilitatea ca, dacă banii prevăzuți în PNRR pentru sănătate nu vor fi cheltuiți în timp, Spitalul Pediatric Monobloc să intre și el în această finanțare. Cu alte cuvinte, șansele de a se realiza acest spital se transformă în certitudini. În cel mai scurt timp veți avea o surpriză plăcută, vom demara efectiv lucrările, deoarece am parcurs toate etapele și procedura administrativă.

Cu privire la Centrul Integrat de Transplant, Ministerul Sănătății consideră că nu este oportun a fi realizat într-o clădire nouă dedicată, oficialii ministerului apreciind că acesta ar trebuie să fie realizat mai degrabă în cadrul viitorului Spital Regional de Urgență. În aceste condiții am luat legătura cu Universitatea de Medicină și Farmacie, iar în momentul de față o echipă a Consiliului Județean lucrează cu o echipă a UMF în dorința realizării unui parteneriat care să ducă la realizarea unei clădiri, în fapt două corpuri de clădire. Un prim corp să fie destinat extinderii sediului UMF, iar cel de al doilea să devină instituție medicală, cu destinația de Centru Integrat de Transplant. Cu alte cuvinte nici acest proiect, chiar dacă nu are finanțarea Ministerului Sănătății, nu va fi abandonat. Prin acest parteneriat dintre noi și UMF ne dorim să găsim o soluție optimă, de cofinanțări reciproce, prin bugetele multianuale, în așa fel încât și Universitatea să beneficieze de un nou sediu într-o clădire pe care noi suntem de acord să o dăm, dar și Institutul de Transplant să beneficieze de un sediu modern, adecvat unui act medical de calitate. Rezumând, pot spune că și acest proiect va merge mai departe.

Rep: Care este situația staţiei de dezintegrare moleculară a deșeurilor?

Alin Tișe: O altă investiție majoră demarată de Consiliul Județean Cluj în cursul anului precedent și care va fi finalizată până la sfârșitul acestei primăveri este cea privind instalarea și punerea în funcțiune a primei stații de tratare prin dezintegrare moleculară pentru valorificarea energetică a deșeurilor din județul Cluj. Investiția, în valoare totală de peste 60.000.000 lei, va schimba complet paradigma și va rezolva definitiv problema gunoaielor în județul Cluj, inclusiv prin transformarea lor în sursă de energie și, în final, în bani. Conform estimărilor, energia verde produsă de-a lungul unui an din dezintegrarea deșeurilor va putea acoperi consumul Consiliului Județean Cluj, al stadionului Cluj Arena, dar și cel al instituțiilor subordonate forului administrativ județean. În ceea ce privește stadiul proiectului, în perioada următoare se va finaliza etapa de construcție, iar începând din data de 15 aprilie vor fi livrate și puse în funcțiune utilajele aferente. Testele și probele acestei stații vor începe în a doua jumătate a lunii mai.

„Nu cred că partidele clasice au învățat ceva din lecția primită de la electorat”

Rep: Ați atras atenția la finalul anului trecut că partidele au rămas neschimbate și că la alegerile trecute poporul a arăta că așteaptă ca politicienii să nu mai privească spre cetățeni doar în anii electorali. Peste două luni vor avea loc alegeri prezidențiale. Credeți că au învățat ceva partidele din lecția alegerilor de la finalul lui 2024?

Alin Tișe: Nu cred că partidele clasice au învățat ceva din lecția primită de la electorat. Eu am atras atenția asupra tendinței de a subaprecia calitatea celor care au votat împotriva partidelor clasice, considerarea acestui electorat ca fiind ”analfabet” politic, fără judecată, caracterizat în fel și chip, ca fiind o mare greșeală. Atât eu cât și dumneavoastră avem prieteni, cunoscuți care au votat într-un anumit moment cu anumite persoane sau partide, considerând sincer că aceea este soluția. Nu ei sunt de condamnat. Actorii politici, partidele sau reprezentanții lor trebuie să facă un efort de a atrage și convinge electoratul. Nu poți să spui despre clujeni că sunt proruși și de aceea au votat cu anumiți candidați. Nu. Explicația este că o parte dintre clujeni au găsit în discursul anumitor candidați ceea ce nu au găsit în programele elctorale ale reprezentanților partidelor tradiționale. Nu cred că societatea trebuie împărțită simplist în proeuropeni și proruși, în proamericani, profunctionari, proidustriași, proprofesori, promediu de afaceri și așa mai departe. Cu tot ce se întâmplă în societatea românească, în opinia mea partidele politice nu se pot debarasa de metehnele trecutului. Prezintă o rezistență încăpățânată la schimbare, nu doresc aducerea unui suflu nou, fie oameni noi, fie idei noi. Ajung chiar caraghioase și grotești, atunci când unii lideri de partide nu mai au ascultare nici măcar în cadrul propriului partid, nu se validează nici măcar prin câștigarea vreunui scrutin electoral, rămânând cantonați în veșnice jocuri de culise. Concluzia este următoarea – un partid nu poate genera politici de reformare a unei țări dacă nu are capacitatea de a se reforma pe sine. Dacă nu se va trece la o reformare totală, din temelii, vor dispărea și vor ajunge la a reprezenta ceva nesemnificativ.

În ceea ce mă privește, de-a lungul timpului am lansat mai multe semnale de alarmă. Am spus de nenumărate ori aceste lucruri. Fără succes. Unii se ascund, unii se fac că nu aud, alții nu au nici măcar curajul să vină să propună o altă alternativă. Sunt mulți care gândesc la fel ca și mine în cadrul partidului. Doar că unii nu doresc ca în interiorul partidului să tulbure echilibre, să intre în conflict cu șefii. Am în spate o carieră politică consistentă, nu mai sunt tânăr, știu și îmi asum ce gândesc. Voi încerca, atât cât pot eu în interiorul partidului, să generez o reformare a acestuia în perioada de după finalizarea alegerilor prezidențiale. Sper să și reușesc. În măsura în care nu voi reuși și voi realiza că este o luptă în zadar va urma o analiză a mea și o decizie substanțială și decisivă în ceea ce privește viitorul meu și cariera mea politică.

Rep: Care ar fi în opinia dumneavoastră cel mai mare pericol intern pentru societatea românească?

Alin Tișe: În opinia mea există mai multe pericole interne pentru societatea românească. Însă, cea mai importantă pe care o văd eu este divizarea societății, întărâtarea unor categorii socio-profesionale împotriva altora, analfabetismul funcțional care poate genera în timp o mare problemă în ceea ce privește înțelegerea structurilor și principiilor democratice. Sigur, pericolele sau provocările nu se rezumă doar la aceste aspecte dar, în momentul de față le văd drept principalele pericole cu care ne confruntăm, datorită faptului că acestea generează, la rândul lor, o serie întreagă de alte provocări.

Interviu realizat de Cosmin PURIȘ