Proiect şcolar: Pe urmele lui Iuliu Maniu și ale armatei române în Viena și Praga

Cu ocazia Zilei Naționale a României, elevii Colegiului Național ,,Andrei Mureșanu” Dej, coordonați de profesoarele Cristina Albinetz și Camelia Magdaș, au organizat o excursie tematică la Praga, intitulată „Pe urmele lui Iuliu Maniu – artizan al Marii Uniri”. Excursia a făcut parte dintr-un proiect mai amplu realizat într-un parteneriat educațional cu Muzeul Municipal Dej.

Proiectul și-a propus reconstituirea unui itinerar pe urmele armatei române și a lui Iuliu Maniu, la Viena și Praga, unde ilustrul om politic ardelean a fost cel care a restabilit ordinea în Europa Centrală. În condițiile destrămării Imperiului Austro-Ungar, prin acțiunile sale Maniu a contribuit la formarea noilor state naționale: Austria, Cehoslovacia și România. În acest sens elevii colegiului au vizitat Viena, în 1 decembrie 2014, iar anul acesta, Praga, marcînd sărbătorirea Zilei Naționale a României în cele două capitale unde în urmă cu 97 de ani contribuția românească a fost deosebit de importantă pentru stabilitatea Europei Centrale şi de Est.

Iuliu Maniu, personalitate marcantă a românilor ardeleni, a fost, alături de Teodor Mihali, Ștefan Cicio-Pop și Alexandru Vaida Voievod, artizan al Marii Uniri. Acesta a refuzat depunerea jurămîntului către ,,patria maghiară”, recrutat fiind în armata austro-ungară și trimis la Școala de ofițeri a Regimentului 36 din Budapesta. După ce a obținut gradul de sublocotenent, a fost trimis într-un scurt stagiu pe frontul rusesc, iar apoi pe frontul italian. În scurt timp a devenit liderul politic al românilor ardeleni înrolați în regimentele Imperiului Austro-Ungar.

La sfîrșitul războiului, în noiembrie 1918, Iuliu Maniu a sosit la Viena, aflată în haos din cauza retragerii soldaților de pe front și a disoluției monarhiei austro-ungare. Desemnat ministru de război de către autoritățile românești din Transilvania, Maniu i-a organizat pe românii din armata austro-ungară în regimente naționale, aflate sub autoritatea conducerii Partidului Național Român. În acest fel avea în subordine patru regimente de infanterie (de la Orăştie, Braşov, Cluj şi Sibiu), care totalizau circa 60.000 de soldaţi şi ofiţeri. Această armată română era singura forţă militară disciplinată din capitala austriacă, cantonată în clădirea Ministerului de Război habsburgic, fapt ce i-a permis lui Maniu să facă o ofertă autorităţilor austriece: aceea de-a pune capăt jafului şi distrugerilor la care s-au dedat soldații bolşevizaţi care se întorceau de pe frontul din Italia.

Armata română din Viena era condusă de un Stat-Major, constituit în urma unei reuniuni organizate la Schonbrunn, pe data de 30 octombrie 1918. Acest Stat-Major a fost autoritatea care a condus Viena timp de 55 de zile, pînă cînd cele austriece au reușit să asigure ordinea în capitală. Dacă nu ar fi existat armata condusă de Iuliu Maniu, Austria ar fi riscat să aibă soarta Ungariei, unde a izbucnit o Revoluție bolșevică condusă de Bela Kun.

După ce au aflat ce s-a întîmplat la Viena, autorităţile din Praga au cerut la rîndul lor ajutorul armatei române. În calitate de conducător militar al românilor ardeleni din centrul de comandă de la Viena, Iuliu Maniu a avut un rol decisiv și în formarea și recunoașterea Cehoslovaciei. El i-a organizat pe românii din Praga (în număr de cîteva mii), care proveneau din regimentele organizate în Cluj, Brașov și Oradea, formînd o Legiune românească. Unitatea militară era comandată de căpitanul Silviu Alexandru, asistat de 20 de ofițeri și de 80 de subofiteri. Timp de 20 de zile, Legiunea românească a ocupat Praga și a protejat Comitetul Național Cehoslovac de încercările generalilor rămași fideli Austro-Ungariei de a prelua controlul asupra capitalei cehe.

După ce unitățile militare românești au predat, în Viena și în Praga, administrația publică în mîinile noilor autorități, apărute pe ruinele fostei Duble Monarhii, Iuliu Maniu a organizat deplasarea lor spre Transilvania. Aici, unitățile militare au fost cele care au putut asigura liniștea necesară pentru organizarea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, în care românii au decis Unirea Transilvaniei cu România.

Proiectul și-a propus, de asemenea, popularizarea Zilei Naționale a României în cele două capitale. Mîndrii de rolul lor de ,,mesageri” ai României, cei 52 de elevi participanți au purtat şi arborat cu drag tricolorul românesc pe toată durata excursiei.

M.V.