Proiect pentru gestionarea cazurilor de violență în școli

Combaterea violenței din școli este una dintre prioritățile ministrului liberal al Educației, Ligia Deca. În acest sens, a fost pusă, miercuri, în consultare publică „Procedura privind managementul cazurilor de violență asupra antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor și personalului școlii”. Aceasta completează reformele incluse deja în Planul Național de Combatere a Violenței în Școli, din Legea învățământului preuniversitar.

,,Această procedură cuprinde modalitățile de lucru, regulile care trebuie aplicate, dar și responsabilitățile fiecărei persoane implicate în gestionarea situațiilor violente. Ne-am asigurat ca toate prevederile să fie coerente, pentru a fi însușite de personalul școlilor, însă au fost incluse și sancțiuni. Este important ca, atunci când într-o școală există un episod violent, adulții să abordeze într-un mod unitar pașii ce trebuie parcurși. Fiecare om din şcoală şi din instituțiile abilitate trebuie să acționeze rapid şi coordonat”, Ligia Deca, ministrul liberal al Educației.

Conform documentului, violenţa asupra antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor este o formă de violență asupra copilului și reprezintă un concept integrator pentru diversele forme de abuz fizic, verbal, emoțional, sexual, neglijare, exploatare sexuală, trafic, violență prin internet etc.. Această formă de violență include violența între egali, respectiv între preșcolari/elevi. De asemenea, violența asupra antepreșcolarilor/ preșcolarilor/elevilor cuprinde forme de rele tratamente comise de către adulți aflați în poziție de răspundere, putere ori în relație de încredere cu copilul, care produc vătămare asupra sănătății acestuia şi îi pun în pericol dezvoltarea, demnitatea şi moralitatea. Rareori se constată forme unice de violență asupra copilului, de regulă, situațiile sunt complexe (abuz fizic și emoțional, abuz fizic, sexual și emoțional ș.a.m.d.). Pentru o abordare simplificată a intervenției, se selectează cea mai gravă formă pe care a suferito copilul, eventual, cea care se constituie și în infracțiune, însă planificarea măsurilor de sprijin se va adresa tuturor formelor.

Documentul definește bullyingul ca fiind acțiunea fizică, verbală, relaţională şi/sau cibernetică săvârşită cu intenţie, care implică un dezechilibru de putere, au ca urmare atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau a unui grup de persoane şi vizează aspecte de discriminare şi excludere socială legate de apartenența la o anumită rasă, naționalitatea, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, acţiune sau serie de acţiuni, comportamente ce se desfăşoară în unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale.

Sunt excluse termenului de violenţă psihologică – bullying: relațiile violente dintre adulţi şi copii şi relaţiile violente între adulţi, în cadrul unităţii de învăţământ.

Cyberbullyingul este o formă de bullying manifestat asupra unui copil/adult, prin mijlocirea tehnologiei digitale în mediul online, prin diverse rețele de socializare, prin intermediul platformelor de telefonie mobilă pentru schimburi de mesaje sau prin platformele de jocuri interactive și de rețea desfășurate online. Spre deosebire de caracterul repetitiv al violenței psihologicebullying manifestată în mediul offline de către un copil în relație cu unul sau mai mulți copii, cyberbullyingul are un caracter permanent și are scopul de a speria, înfuria sau umili pe cei vizați, făcând ca impactul negativ asupra victimei să fie foarte mare. Exemple de cyberbullying pot fi: transmiterea de mesaje răutăcioase și/sau amenințătoare, răspândirea de zvonuri, minciuni, mesaje sau fotografii cu scopul discreditării sau dezvăluirea de secrete, transmiterea de mesaje negative pe telefonul altei persoane, atât SMS-uri, cât și mesaje trimise prin intermediul unor aplicații online, de cele mai multe ori sub identitate falsă sau ascunsă; crearea de spații virtuale (website, blog, cont de Facebook) cu conținuturi în care altcineva este ridiculizat (filme, desene, fotografii, texte); spargerea și utilizarea contului de e-mail al altei persoane și folosirea identității acesteia pentru a trimite mesaje sau materiale de amenințare menite să producă suferință; excluderea deliberată a altei persoane din liste de mailing sau grupuri de comunicare online; folosirea parolei altei persoane pentru a-i modifica profilul pe rețele de socializare sau pentru a posta în numele acesteia conținuturi și mesaje jignitoare la adresa altora.