Proiect grandios de minimalizare a celebrului Monument al Ostașului Român de la Carei

”Monumentul de dimensiuni impresionante a fost inaugurat în anul 1964, fiind opera marelui sculptor român Gheza Vida, care a colaborat cu arhitectul Anton Dâmboianu la realizarea acestui ansamblu dedicat Armatei Române eliberatoare a teritoriului ocupat în urma Dictatului de la Viena din 1940. Este unul din celebrele monumente de for public ale României, prezentat în toate albumele, cărțile, tratatele referitoare la arta și sculptura din țara noastră, dar și în toate ghidurile turistice, fiind un obiectiv de prim rang, ce merită a fi văzut și admirat.

Monumentul de la Carei este un obiectiv de importanță națională, fiind de categoria A, iar pentru intervenții în perimetrul în care este situat este obligatoriu avizul Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice din România. Data de 25 octombrie 1944 este un moment de maximă importanță pentru Istoria României, celebrat de ansamblul monumental de la Carei”, evidențiază, în exclusivitate, la solicitarea cotidianului ”Făclia”, academicianul prof. univ. dr. Marius Porumb, directorul Institutului de Arheologie și Istoria Artei din Cluj-Napoca al Academiei Române.
Proiectul intitulat ”Reamenajare a Parcului din Zona Monumentului Ostașului Român din Carei”, lansat de Primăria Municipiului Carei și estimat la 5 milioane de euro, a fost supus unei dezbateri publice care se va încheia miercuri, 10 august, printr-o întrunire cetățenească programată să se desfășoare în Sala de şedinţe a Consiliului Municipal Local, în cadrul căreia vor fi audiate propunerile, sugestiile şi opiniile persoanelor care au parcurs documentația pusă la dispoziție de administrația locală și au, desigur, propriul punct de vedere asupra intervenției la care va fi supus Parcul orașului.
Proiectul Primăriei Carei vizează intervenții radicale ce urmează să se producă în perimetrul monumentului istoric ridicat de sculptorul maramureșean Gheza Vida, în centrul municipiului Carei.
Din păcate, sub aparența ”modernizării” Parcului din jurul monumentului istoric al artistului Gheza Vida este vizată, în realitate, o minimalizare a caracterului sacru conferit de emblematica operă de artă de la Carei.
”Proiectul intitulat «Parc în zona Monumentului Ostașului Român de la Carei», ce dispune de importante fonduri europene (cinci milioane euro), trebuie regândit. Este extrem de important ca proiectul să utilizeze fondurile judicios, contribuind la creșterea valorii artistice și culturale a complexului monumental fără a deturna sensul și semnificația, complexul monumental fiind închinat Armatei Române victorioase care a reîntregit România.
În calitate de expert Monumente istorice al Ministerului Culturii, consider că este imperios necesară revizuirea Proiectului, regândirea unor detalii, completarea unor detalii de proiectare (expoziție documentară și muzeu) precum și consultarea unor specialiști ai domeniului. În măsura în care se dorește, Institutul de Arheologie și Istoria Artei al Academiei Române din Cluj Napoca, precum și eu personal, putem acorda întregul nostru sprijin”, subliniază academicianul clujean, care a analizat minuțios fiecare detaliu din Proiectul de la Carei și oferă cele mai avizate explicații pentru cotidianul ”Făclia”. Reputatul istoric de artă atrage atenția că ”Textul proiectului de «Reamenajare a Parcului din zona Monumentului Ostașului Român» de la Carei prezintă sumar și superficial date referitoare la importanța istorică, fără a sublinia excepționala valoare artistică și memorială, semnificația și simbolistica pentru istoria noastră națională. În schimb, se acordă un larg spațiu, cu multe detalii inutile în economia proiectului altor monumente istorice din Carei, autorii considerând că deși este «un oraș relativ mic», «are în schimb o istorie vastă. În privința monumentelor arhitecturale, în special poate concura cu oricare dintre orașele mari ale Transilvaniei»”.
Prestigiosul academician a invocat, în context, și un evident paradox: ”În economia proiectului o prezentare amănunțită și în detaliu a istoriei orașului Carei (p.26-29), din secolul al XIII-lea până în prezent, cu foarte multe detalii, nu are sens și nu este utilă pentru reamenajarea unui parc în jurul unui monument ridicat în secolul XX”.
Nu poate fi omis detaliul că viitoarea intervenție desacralizantă din Parc, prezentată în proiect cu impresia unei ”reabilitări a zonei”, a fost precedată de o neobișnuită mascare a imaginii Monumentului Ostașului Român cu o barieră densă de pini. Paravanul arboricol, lăsat să crească excedentar, nu i-a deranjat nici pe edilul șef Eugen Kovacs, nici pe adjunctul său Ludovic Keizer, de vreme ce nu au dispus o necesară toaletare a pinilor ajunși la înălțimea de 9 metri exact în fața celebrei opere de artă omagiale. Un bun gospodar ar fi înlăturat baricada de arbuști care afecta imaginea unicului monument național din oraș. Și, evident, un bun gospodar nu ar fi așteptat ca Ministerul Culturii să ceară, prin adresa nr. 2087 din 3 decembrie 2021, tăierea pinilor care ascundeau în totalitate monumentul.
Ce țintește proiectul arhitecților Stefan Paskucz și Erika Tima? Sacrul să cedeze locul profanului, agrementului ocazional și bagatelizant: amfiteatru pentru spectacole de tot felul, de regulă în sonorități decibelice, chiar în spatele monumentului; panouri de piatră cu inscripții în limbile grupurilor etnice și două pergole aidoma celor de pe un peron de gară, de o parte și de alta a ansamblului statuar; un standardizat loc de joacă pentru copii; puzderie de instalații de iluminat copaci și beton, invaziv tocmai într-un parc. Surprinzător, memoriul de prezentare a proiectului produce și schimbarea hazardată, chiar blasfemică, a denumirii date operei sale de către sculptorul Gheza Vida.

«Monumentul este dedicat victimelor celui de-al doilea Război Mondial» se spune, în proiect, și nu ”OSTAȘILOR ARMATEI ROMÂNE CAZUȚI ÎN LUPTA PENTRU ELIBERAREA PATRIEI” de cotropitorii fascisto-horthyști, așa precum a consfințit maestrul băimărean.
”Surprinde întru totul faptul că textul proiectului semnat de cei doi arhitecți, Ștefan Paskucz, șef de proiect, și Erika Tima, nu menționează deloc numele autorilor monumentului, celebrul sculptor Gheza Vida și arhitectul Anton Dâmboianu”, sesizează academicianul Marius Porumb.
”Proiectul preconizează o aglomerare de elemente de arhitectură în jurul Monumentului, care par să-l înăbușe, diminuând importanța ansamblului. În spatele monumentului se propune «o zonă multifuncțională pentru evenimente, jocuri publice, teatru, etc».
”Un monument dedicat eroilor este un altar închinat celor căzuți pentru Țară și pentru eliberarea teritoriilor cotropite, un loc de solemnitate, smerenie și recunoștință. Considerăm că amplasarea amfiteatrului în imediata vecinătate a monumentului este o impietate. Amfiteatrul trebuie să fie amplasat în altă parte a parcului”, argumentează academicianul clujean, în explicațiile oferite cotidianului ”Făclia”.
”Analizând proiectul constatăm utilizarea în jurul monumentului a numeroase elemente de beton, de astă dată fiind eliminată total plantația de tuia care mărginea aleea, fiind înlocuită cu două copertine pe stâlpi, asemănătoare unor peroane de gară, de o parte și de alta a monumentului. Întrebare: Ce rol au aceste copertine? Ce adăpostesc ele? Neobișnuită este și inscripționarea la mare distanță față de Monument, pe o grindă de beton a denumirii „Monumentul Ostașului Român”. În schimb cele două pavilioane sunt amplasate judicios în afara spațiului rezervat unor ceremonii. Ne întrebăm dacă autorii au realizat un proiect dedicat momentului istoric de la 25 octombrie 1944, moment de importanță majoră în istoria României, deoarece este perceptibilă o tendință de diminuare a valorii naționale a monumentului din Carei și amplasarea lui în zona de interes local. În acest sens credem că este necesară împlicarea și colaborarea Ministerului Culturii și evident a Ministerul Apărării Naționale”, a explicat, pentru ”Făclia”, reputatul istoric de artă.
Din punctul său de vedere, ”în acest proiect este obligatoriu de inclus amenajarea unui pavilion expozițional care să prezinte importanța națională a zilei de 25 octombrie 1944, prin care România se afla din nou în granițele sale firești. Expoziția poate, de asemenea, prezenta fazele de construcție ale monumentului pe baza unor documente și fotografii contemporane edificării”. ”Nu este prevăzut nici un spațiu în care să se facă serviciu religios în amintirea eroilor”.
”Proiectul propus pentru amenajarea Parcului din zona Monumentului Ostașului Român, inițiat de Primăria municipiului Carei, are desigur o importanță deosebită. Valoarea istorică, civică și patriotică a Monumentului Ostașului Român este de o importanță excepțională pentru istoria națională, ce nu trebuie bagatelizat sau neutralizat, complexul monumental de la Carei simbolizând o pagină glorioasă din istoria Patriei care se cheamă România” a arătat reputatul academician.
El a reliefat o situație mai mult decât îngrijorătoare:
”Tendința de diminuare a importanței istorice și civice a monumentelor românești de for public se manifestă și la Oradea, în cazul monumentului Marelui voievod Mihai Viteazul, unificatorul celor trei țări românești, impozanta statuie de bronz fiind demontată și depozitată într-o curte, iar statuia poetului național Mihai Eminescu stă de șase ani pe soclu împachetată într-o ladă de scânduri. La Carei, bustul de bronz al poetului național a fost amplasat pe marginea unui trotuar, ne primind acces în spațiul dedicat statuilor personalităților culturale locale. De curând, Primăria din Turda a încercat mutarea din centrul civic a statuii eroului național Avram Iancu, într-un loc mai puțin vizibil”.
Artistul Gheza Vida a caracterizat astfel ansamblul monumental de la Carei, realizat de el: „Sunt mai multe elemente cu valoare de simbol în lucrare: capul de țăran de la extremitatea ansamblului, simbolizând răscoalele țărănești de pe aceste meleaguri. Urmează poarta jertfelor care s-au dat pentru eliberarea patriei, iar apoi o țărancă sădind o floare – simbol al vieții noi, care tocmai începe. Soldatul eliberator care, sub forma în care e reprezentat, ilustrează ostașul demn de menirea lui, patriotul dârz pe frontul pentru eliberarea Patriei. Ca punct culminant al acestui monument, am înălțat obeliscul sau flacăra veșnică, un obelisc ce seamănă cu turlele bisericilor din Maramureș”.
Carmen FĂRAȘIU

 

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut