Proiect de peste 355 de milioane de euro privind extinderea rețelelor de apă și canalizare în județul Cluj

Vineri a fost semnat contractul de servicii privind asistența tehnică pentru supervizarea lucrărilor din cadrul proiectului major de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județele Cluj și Sălaj.
Contractul este parte integrantă a Programului de investiții finanțat din fonduri europene, în valoare de 355,6 milioane de euro, implementat de Compania de Apă Someș S.A., societate în cadrul căreia Consiliul Județean Cluj este acționar majoritar.
Obiectivul contractului, în valoare de 27.433.500 lei fără T.V.A., îl reprezintă supervizarea tehnică a celor 25 de contracte de lucrări și a unui contract de furnizare de produse, derulate în cadrul proiectului privind extinderea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare în județele Cluj și Sălaj. Societății câștigătoare a acestui contract îi revine obligația de a verifica în teren, în toate cele 174 de localități incluse în proiect, dacă lucrările sunt executate conform obiectivelor asumate. De asemenea, aceasta va trebui să verifice dacă lucrările se încadrează în bugetul aprobat al proiectului precum și dacă antreprenorii folosesc personal profesionist autorizat și cu experiență în implementarea acestor categorii de lucrări. Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj insistă ca lucrările să fie executate de personal calificat, cu materiale de cea mai bună calitate și să respecte cele mai exigente standarde.

„Am acordat întreaga atenție necesară acestui contract întrucât dorim să ne asigurăm că lucrările executate în cadrul mega-proiectului din fonduri europene vor fi de cea mai bună calitate, conforme cu cele mai exigente standarde și normative în domeniu. În mod obligatoriu, acestea vor trebui realizate cu cele mai bune materiale și doar cu personal calificat”, a declarat Alin Tișe.

Cu siguranță, domnia sa știe că multe astfel de lucrări au fost făcute de-a lungul timpului de mântuială, iar oamenii și-au strigat nemulțumirea, însă nu s-au luat măsuri în acest sens. În general, rețeaua de apă și canalizare a dat și dă în continuare bătăi de cap administrațiilor locale. Au existat situații când rețeaua de apă a cedat în urma ploilor căzute. Locuitorii s-au plâns că în ciuda lucrărilor, pe unele drumuri se umblă ca pe macadam, iar în alte situații cetățenii reclamă faptul că rigolele nu au fost refăcute, că la unele cămine nu s-a mai tasat pământul sau că betonul, de proastă calitate, s-a crăpat după câteva săptămâni de la terminarea lucrării. Și exemplele negative pot continua. Cert este că lumea s-a săturat ca banii să fie risipiți pe lucrări a căror calitate este cel puțin îndoielnică și să fie deranjați de zgomotul picamerelor și de excavatoare „plantate” cu lunile pe străzi sau ulițe pe care alții de-afară le termină într-o noapte, de muncitori de genul deja celebrului Dorel, „calificați” în alte meserii și care își dau cu părerea despre teoria relativității lui Einstein, de echipele care lucrează după principiul miserupisto-balcanic, doi se fac că lucrează și alți șase privesc în gol, cu gândul la pauza de bere la pet răcită în apa de canalizare. Bănui că lumea e sătulă și de atâtea etape și vrea lucruri concrete: drumuri decente și instalații de apă și canalizare executate în acord cu secolul în care trăim, iar nu lucrări de ev mediu.

Cristian FOCȘANU