Profesorii de Geografie avertizează: Propunerile de reformă curriculară sînt inacceptabile

Conducerea Facultăţii de Geografie din cadrul Universităţii ‘’Babeş-Bolyai’’ ia poziţie faţă de proiectul Institutului Naţional de Ştiinţe ale Educaţiei privind reforma curriculară prin care se propune diminuarea timpului alocat geografiei.

Reprezentanţii facultăţii clujene atrag atenţia prin intermediul unei petiţii adresată ministrului Educaţiei şi Cercetării, Adrian Curaj, că ceea ce au propus specialiştii ca scenarii curriculare alternative sînt ‘’inacceptabile’’ deoarece ‘’ignoră fundamentele educaţiei’’. În documentul asumat de specialişti şi numeroase instituţiii de învăţămînt superior din România se subliniază faptul că Geografia permite elevilor să perceapă diversitatea mediilor şi să aleagă, în cunoştinţă de cauză, habitatul preferat, precizîndu-se că această ştiinţă nu poate lipsi din nicio construcţie curriculară.

‘’Geografia ca ştiinţă a spaţiului, prin disciplinele sale permite elevilor să perceapă diversitatea mediilor de viaţă terestră, să aleagă, în cunoştinţă de cauză, habitatul preferat, să evalueze şi să gestioneze corespunzător oportunităţile unui teritoriu, să se adapteze mai uşor schimbărilor şi provocărilor globale, inclusiv climatice, economice şi geopolitice. Georgrafia formează la elevi reprezentări fundamentale, chiar vitale am putea afirma, pentru înţelegerea bazelor lumii în care trăim. Problematici precum biodiversitatea, protecţia mediului, schimbări globale, globalizare, multiculturalitate, identitate, coeziune şi dezvoltare, respectul faţă de diferenţe etc. sînt de stringentă actualitate şi revin în dezbaterile publice tot mai frecvent şi intens. (…) În acelaşi timp, Geografia este disciplina, care prin valorizarea identităţii teritoriale concrete, cultivă la tînăra generaţie sentimente de ataşament pentru ţară şi vatra din care provine, dîndu-i suficiente argumente pentru a ‘’sfinţi’’ locul şi a nu migra în masă spre alte orizonturi, cum din păcate se întîmplă actualmente. Geografia este, de asemenea, un izvor nesecat de cultură generală, atît de necesară elevilor pentru lărgirea orizontului spiritual’’, arată reprezentanţii Facultăţii de Geografie din Cluj-Napoca.

În documentul înaintat ministrului Curaj, semnat pînă acum de peste 2500 de persoane, se avertizează faptul că ce propun specialiştii numiţi să genereze scenarii curriculare alternative sînt inacceptabile. ‘’Ignoră, în mare măsură fundamentele educaţiei, implicit necesităţile enunţate mai sus. Variantele propuse diminuează timpul alocat disciplinelor fundamentale(situaţie în care se află Geografia, Istoria) însă propun introducerea unor pseudodiscipline care fundamente sporesc gradul de încărcare al elevilor pînă la 28-30 de ore. Disciplinele propuse sînt în mod evident neadecvate ciclului gimnazial. (…). Absurdul situaţiei în care Mediul Înconjurător, propus spre studiu unei aşa zise Educaţii pentru mediu, este separat arbitrar. Acesta în condiţiile în care mediul este acea unică şi minunată înfăptuire a Terrei ce deţine calitatea de a permite apariţia şi evoluţia vieţii. Şi atunci, nu Ştiinţelor Naturii, Vieţii şi Pămîntului, implicit Geografiei le revine misiunea de a studia această realitate şi din perspectivă educaţională. Urmare a celor mai sus menţionate, considerăm că menţinerea, în cei patru ani de studiu ai ciclului gimnazial, a unui cunatum de şase ore este pe deplin întemeiată indifrent de aria curriculară în care va fi poziţionată’’, se arată în petiţie. Semnatarii documentului mai menţionează că recentele demersuri de reformare a curriculei s-au făcut ‘’într-un mod formal bazat exclusiv pe impunerea unor termene limită şi fără instrumente de dezbatere reală’’. ‘’A fost cel puţin surprinzător că universităţile de tradiţie ale ţării, precum şi societăţile ştiinţifice naţionale de profil nu au fost invitate la această dezbatere despre care s-a aflat mai ales după ce aceasta s-a încheiat’’, se precizează în document.

Cosmin PURIŞ