Prof. dr. Anca BUZOIANU: În slujba comunității academice

A fost prima femeie decan din istoria Facultății clujene de Medicină, iar în 28 noiembrie 2019 a fost aleasă rector al UMF „Iuliu Hațieganu”, cu 96,05% din voturile valabil exprimate.

„Din totalul de 743 de cadre didactice, de cercetare și studenți cu drept de vot s-au prezentat la urne 622 de persoane, 83,74% din membrii comunității academice exprimându-și astfel opțiunea prin vot universal, direct și secret. (…) Dna prof. dr. Anca Dana Buzoianu a obținut 585 de voturi, din cele 609 valabil exprimate, devenind astfel prima femeie rector din istoria Universității de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca” – anunța, în acea zi, site-ul universității.

Într-o postare pe Facebook, prof. univ. dr. Anca BUZOIANU spunea, la acel moment: „Copleșită de emoție, adresez recunoștința mea colegilor, membrilor comunității academice, care într-un număr impresionant au ales să își exprime votul și să mă aleagă în funcția de rector al Universității de Medicină și Farmacie «Iuliu Hațieganu». Voi purta încrederea voastră cu responsabilitate deplină, privesc cu entuziasm spre următorii ani și împreună vom scrie noul capitol din istoria Universității”.

Prof. dr. Anca Buzoianu – „o femeie cu o activitate magnifică – academică și profesională”, care „a deschis UMF spre internaționalizare, devenind un pol universitar recunoscut în Europa” – după cum declara ambasadorul Franței la București, Michele Ramis -, a fost distinsă, în 2018, cu Ordinul Național de Merit al Republicii Franceze, „urmare a contribuției importante pe care a avut-o și o are în dezvoltarea francofoniei în cadrul UMF Cluj, respectiv în mediul academic și medical clujean”.

Despre modul în care a reușit această creștere a recunoașterii Universității de Medicină și Farmacie «Iuliu Hațieganu» la nivelul comunității academice naționale și internaționale, despre proiectele desfășurate în cei 12 ani în care a ocupat funcția de decan al Facultății de Medicină, dar și despre proiectele și provocările care o așteaptă în noua poziție, de rector, am invitat-o să ne vorbească, la acest început de an, pe prof. univ. dr. Anca Buzoianu.

– Spuneați, într-un interviu pe care ni l-ați acordat în februarie 2015, că „este o provocare să fii un decan tânăr”. „Am avut ambiția să ajung profesor universitar, urcând toate treptele ierarhiei didactice, de la preparator și până la profesor universitar, în anul 2006. (…) Niciodată nu m-am gândit, însă, că voi ajunge decan al Facultății de Medicină. Cred că pentru mine a fost o șansă deosebită și, totodată, o mare provocare” – spuneați atunci.

Ați fost prima femeie care a ocupat această funcție în cei 140 de ani de existență a Facultății de Medicină din Cluj, iar acum sunteți prima femeie care ocupă funcția de rector al Universității clujene de Medicină și Farmacie. Ce v-a motivat să candidați pentru această funcție și cum apreciați susținerea colegilor din UMF, care v-au ales cu un număr covârșitor de voturi?

– În cei 12 ani în care am fost decan al Facultății de Medicină am acumulat nu numai multă experiență, dar și multă expertiză în managementul academic, o altă meserie, diferită de profesia de medic, cea pentru care m-am pregătit în timpul facultății. Am candidat pentru că doresc să pun în slujba comunității academice expertiza pe care am dobândit-o, să continuu la nivelul universității proiectele pe care le-am derulat în facultate și în același timp să inițiez dezvoltări noi.

Așa cum am spus și în ziua alegerii mele ca rector, în proiectele desfășurate în cei 12 ani în poziția de decan am urmărit creșterea recunoașterii Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” la nivelul comunității academice naționale și internaționale. Pasul următor este consolidarea contribuției Universității noastre la dezvoltarea comunității clujene, întoarcerea spre comunitate a valorilor dezvoltate de noi. Creăm valoare în comunitate și pentru comunitate.

Sunt deosebit de onorată de încrederea colegilor mei, care au venit la vot în număr foarte mare și m-au ales în funcția de rector cu un număr impresionant de voturi. Când am aflat, am rămas, literalmente, fără cuvinte, am fost foarte emoționată, un moment al vieții mele pe care îl voi păstra pentru totdeauna în inimă.

Și acum patru ani, ca decan, am avut cel mai mare număr de voturi pentru Consiliu și Senat, dar nu m-am gândit vreodată că atât de mulți colegi de-ai mei mă vor considera cea mai potrivită persoană pentru a conduce Universitatea. Mă marchează profund acest lucru.

– Ați fost decan al Facultății de Medicină din 2008, până în 2019. Care au fost provocările pentru ”decanul tânăr”, iar mai apoi pentru decanul aflat la al doilea și al treilea mandat, Anca Buzoianu? Care mandat a fost mai greu și de ce?

– Cel mai greu a fost ultimul meu mandat, din cauză că provocările au fost foarte intense pe proiectele demarate, iar energiile nu au fost suficient canalizate în aceeași direcție.

– Câți studenți internaționali ați reușit să atrageți la Facultatea de Medicină în cele trei mandate de decan? În ce măsură considerați că acești studenți, iar mai apoi medici, au devenit, așa cum vă doreați, „ambasadori ai României” în țările lor de origine?

– Viziunea pe care am propus-o Facultății de Medicină la prima mea candidatură, viziune căreia i-am rămas fidelă și pentru celelalte două mandate, a fost ca Facultatea de Medicină din Cluj să devină facultatea cu cea mai mare recunoaștere internațională din România și din această zonă a Europei. Activitatea mea și a echipei decanatului a fost concentrată în acest scop, de la modificările planurilor de învățământ făcute pentru a alinia curricula școlii noastre cu cele ale facultăților europene prestigioase, la introducerea metodelor și a instrumentelor educaționale moderne și, nu în ultimul rând, la obținerea certificărilor și acreditărilor internaționale, care confirmă calitatea serviciilor noastre educaționale.

În acest an universitar, Facultatea de Medicină din Cluj a depășit 5000 de studenți, dintre care 2000 sunt studenți internaționali, veniți din peste 50 de țări ale lumii, din Franța și până în Thailanda, din Germania și până în Japonia. Oriunde pleacă acești studenți după finalizarea studiilor, fie în țările lor de origine, fie în oricare colț al lumii, ei rămân ambasadori ai Școlii de Medicină care i-a format și ai Clujului academic. Obișnuiesc să le spun la curs studenților mei să fie întotdeauna mândri de ei, de școala și de țara lor.

– În ce măsură apreciați că, pe perioada mandatelor dvs de decan, a crescut vizibilitatea Facultății de Medicină (și, implicit, a Universității) pe plan internațional? Cât de vizibilă este acum această facultate, în lume, și ce anume demonstrează asta?

– Cred că în ultimii ani vizibilitatea Facultății de Medicină din Cluj a crescut considerabil. Suntem cunoscuți în lume, mai ales în Europa, și asta din mai multe motive: în primul rând datorită absolvenților străini care, prin faptul că sunt foarte bine pregătiți, duc cu ei renumele școlii noastre în toată lumea. Apoi, trebuie să ținem cont de rezultatele științifice și profesionale ale colegilor mei, care sunt din ce în ce mai mult recunoscuți pe plan internațional, fac parte din conducerile societăților științifice și profesionale la nivel european și chiar mondial și contribuie prin asta la creșterea prestigiului nostru ca universitate. La fel, și studenții noștri, care ne reprezintă cu cinste în organizațiile europene.

Nu în ultimul rând, aș menționa proiectele educaționale pe care le-am avut în ultimii 10 ani cu parteneri de mare prestigiu, fie că vorbim de Universitatea de Medicină din Viena, de Karolinska Institutet, de Saint George University sau de universitățile franceze reunite în rețeaua instituțională CIDMEF, al cărui vicepreședinte am fost aleasă în 2018.

Astăzi, Facultatea de Medicină din Cluj și, de fapt, Universitatea noastră reprezintă o școală recunoscută internațional pentru calitatea serviciilor oferite, recunoaștere care a fost certificată de acreditările internaționale obținute: diploma de calitate „Label CIDMEF”, acreditarea internațională a Asociației Școlilor de Medicină Europene (AMSE), includerea în prestigioasa organizație europeană ECTS-MA etc. Nu degeaba, în Germania se spune că diploma de la Cluj este similară cu cea de la Munchen, iar pentru asta au muncit de zeci de ani toți membrii comunității academice, care prin dăruirea de zi cu zi au făcut posibilă recunoașterea actuală.

Ce demonstrează asta? Că și învățământul românesc poate fi în elita mondială, cu condiția să ne respectăm valorile fundamentale și să nu facem rabat de la misiunea noastră asumată, să corectăm abaterile de la drum și să nu acceptăm compromisuri de la corectitudine și meritocrație.

– Câți medici ies din Facultatea clujeană de Medicină într-un an și câți dintre ei își fac rezidențiatul în clinicile clujene? Iar apoi, câți, dintre cei care termină rezidențiatul, rămân, ca medici specialiști, în Cluj?

– Am să vă dau cifrele de anul acesta care se încheie: au absolvit la Cluj 310 absolvenți români și 300 de absolvenți internaționali.

Majoritatea medicilor români au susținut recent examenul național de rezidențiat (intrarea în specialitate), unde ne-am clasat pe primul loc în țară, atât prin faptul că punctajul maxim a fost obținut de un absolvent de Cluj, cât și prin rezultatele majorității absolvenților noștri care au ocupat pozițiile fruntașe ale clasamentului național.

Ce dovadă mai bună decât acest lucru pentru calitatea învățământului medical clujean? Contează faptele, nu vorbele, iar în acest caz faptele vorbesc de la sine.

– Ce nu s-a făcut și ce se poate face (dacă se poate face) pentru a reține măcar absolvenții „de top” în spitalele clujene?

– Avem o strategie pentru a reține în spitalele clujene și în Universitate cei mai buni dintre absolvenți, cărora să li se ofere posibilitatea de a intra în pregătirea doctorală și ulterior în facultate. Până acum am aplicat această strategie la nivelul disciplinei pe care o conduc și sunt mândră că la catedra mea am ca asistenți doi dintre șefii de promoție ai Facultății de Medicină.

Sper ca de acum, din poziția de rector al UMF Cluj, să pot implementa această strategie la nivel de Universitate. Trebuie să le oferim oportunități de carieră celor performanți, să îi convingem că merită să rămână aici, pentru că este nevoie de ei.

– Dar pentru a-i reține pe cei care și-au încheiat rezidențiatul, în țară?

– Cred că pentru asta este nevoie de o strategie politică la nivel național, de condiții de lucru asemănătoare cu cele din țările dezvoltate, de investiții în sănătate armonioase și corelate cu nevoile reale ale populației și nu în ultimul rând de promovarea meritocrației în toate situațiile.

Ar mai trebui ca aspectele etice și de comunicare și relaționare medic-pacient să fie clar definite, iar reflectarea activității medicilor în mass media să fie obiectivă și nu având ca obiectiv ratingul; denigrarea medicilor să înceteze, iar respectul față de această nobilă profesie să fie cel cuvenit.

Nu este suficientă mărirea salariilor personalului medical; până la urmă, calitatea vieții este dată și de condițiile în care muncești pentru acel salariu, stressul la care ești supus și respectul de care ești înconjurat.

– A fost o provocare să fiți ”decan tânăr” și „decan femeie” al Facultății clujene de Medicină. Care apreciați că sunt acum provocările pentru rectorul (femeie) Anca Buzoianu?

– Să conduci o universitate de talia UMF „Iuliu Hațieganu”, cu prestigiul pe care aceasta îl are, și să îi asiguri în continuare drumul spre succes, cred că este cu adevărat o provocare, pe care mi-am asumat-o cu responsabilitate și căreia îi voi dedica energia mea în următorii ani.

Într-adevăr, sunt prima femeie rector al unei universități medicale în România, dar vreau să sper că astăzi este important să fii un bun profesionist, indiferent de sex, și că ești ales pentru ceea ce poți să faci și nu pentru că ești bărbat sau femeie, sau ca să fie „politically corect”.

De altfel, în ultimii 10 ani, feminizarea medicinei este o realitate pe plan global, peste tot sunt deja mai multe studente decât studenți la Medicină, așa încât și prima femeie rector era doar o chestiune de timp. Ceea ce părea aproape imposibil în urmă cu 15 ani, astăzi este o realitate și în România.

Mă bucur că sunt eu deschizătoarea de drum.

– Vă propun o ”radiografie” actuală a UMF „Iuliu Hațieganu”. Întâi: care sunt „punctele forte”?

– Într-un secol de existență a școlii medicale clujene ne-am consolidat credibilitatea, asigurând încrederea societății în UMF „Iuliu Hațieganu”, universitate medicală de frunte în România.

Pentru ca acest lucru să fie posibil, munca noastră s-a caracterizat în mod constant de o înaltă calitate și a fost însoțită permanent de standarde etice înalte. Universitatea a ajuns la recunoașterea națională și internațională atât prin componenta educațională, cât și prin cercetare și performanța medicală.

Avem numeroase puncte tari. Încercând să le sintetizez pe cele mai importante, aș spune: tradiția școlii de medicină clujene, expertiza și profesionalismul deosebit al cadrelor didactice, calitatea studenților și a educației medicale și farmaceutice oferite, politica de calitate după care este condusă universitatea, internaționalizarea, centrele de cercetare dotate la nivel european etc.

– Care sunt (dacă sunt!), în prezent, „punctele slabe” ale universității?

– Evident că există și aspecte care necesită îmbunătățire și avem pregătită o strategie în acest sens. Dați-mi voie, însă, să nu fac aceste lucruri publice în presă, cu tot respectul pe care vi-l port. Vă voi spune doar că la prima evaluare externă pe care a avut-o facultatea în 2012, experții evaluatori au felicitat echipa noastră spunând că nu au identificat nici un punct slab al facultății, în afara celor menționate de noi în raportul de autoevaluare.

Vreau să subliniez, deci, că suntem capabili să identificăm lucrurile care trebuie îmbunătățite și știm cum să facem acest lucru. Sper doar să avem timpul și energia necesare pentru validarea strategiei propuse.

– Care sunt principalele ”amenințări” cu care se confruntă UMF Cluj, în prezent?

– Amenințările sunt cele cu care se confruntă întregul sistem de învățământ românesc: scăderea constantă a numărului de absolvenți de liceu, cauzată de declinul demografic, creșterea concurenței inter-universitare atât pe plan național, cât și internațional, scăderea atractivității și interesului pentru cariera didactică. din cauza diferențelor semnificative de salarizare între sistemul de sănătate și cel de învățământ, scăderea numărului de candidați la unele specializări.

– Și care sunt oportunitățile care se arată?

– Oportunitățile sunt numeroase. Aș menționa posibilitatea realizării de consorții europene, după modelul propus de președintele Macron, precum și posibilitatea aplicării la proiecte de cercetare cu finanțare europeană etc.

– Care sunt câteva dintre principalele dvs proiecte / obiective pe perioada mandatului de rector?

– Pentru a consolida poziția de lider al UMF „Iuliu Hațieganu” privind strategiile educaționale în eșalonul universităților românești de medicină și. în același timp, pentru a deveni un reper în oferta de servicii educaționale pentru această zonă europeană, am propus: stimularea activității medicale și farmaceutice de vârf, factor de imagine și renume al universității; implementarea unui sistem curricular bazat pe competențele necesare absolvenților; continuarea direcției de dezvoltare a laturii practice a pregătirii studenților la toate programele de studiu ale facultăților.

De asemenea, mi-am propus, ca obiective: consolidarea introducerii în cultura universității a metodelor educaționale moderne care cresc implicarea activă a studenților în pregătirea profesională; creșterea nivelului calitativ și pragmatic al pregătirii rezidenților; includerea în procesul educațional și a altor valențe decât cele de învățare și cercetare, cum ar fi activitățile culturale, umanitare sau de voluntariat, care să contribuie la dezvoltarea compasiunii și a empatiei, trăsături esențiale pentru viitorii profesioniști din domeniul sănătății.

Alte obiective vizează: interconectarea excelenței în educație cu excelența în cercetare; stimularea participării la competițiile pentru proiecte științifice internaționale și a accesării fondurilor europene pentru cercetare și acordarea de sprijin instituțional concret în această direcție; sprijinirea studenților cu abilități de cercetător prin granturi de cercetare; crearea unor condiții de muncă cât mai bune posibil pentru cadrele didactice, studenții și personalul administrativ, cu trasee de carieră previzibile; continuarea implementării unei culturi a asigurării calității.

Nu în ultimul rând mi-am propus identificarea studenților și a doctoranzilor valoroși, soluție pentru asigurarea unui corp academic performant. Acestor tineri trebuie să li se ofere perspectiva formării prin doctorat, cu tot ceea ce decurge de aici, adică atragerea spre cariera didactică sau de cercetare.

Alte două obiective vizează desfășurarea unui act medical de calitate, care să aducă plusvaloare comunității, respectiv parteneriat eficient cu spitalele clinice în care se desfășoară activitate didactică, astfel încât să poată fi atinse obiectivele educaționale ale curriculum-ului de pregătire pentru studenți și rezidenți.

– Care vă sunt urgențele pentru 2020?

– Îmbunătățirea comunicării prin mijloace moderne, informatizarea și debirocratizarea serviciilor educaționale și administrative, dezvoltarea parteneriatului cu spitalele clinice, modernizarea și restructurarea pregătirii rezidenților, găsirea de soluții pentru dezvoltarea infrastructurii educaționale.

Sunt doar câteva dintre aspectele cu care echipa nouă se gândește să își înceapă mandatul, în același timp cu asigurarea unor servicii educaționale și de asistență medicală la cele mai înalte standarde.

M. TRIPON