Problemele învăţămîntului – dezbătute la Cluj

Dezbaterea cu tema „Educaţia – cea mai profitabilă investiţie”, organizată de candidatul USL la Primăria muncicipiului Cluj-Napoca, senatorul Marius Nicoară, ultima din ciclul evenimentelor „Îmi pasă de Cluj”, a scos la iveală numeroase probleme cu care se confruntă directorii şcolilor clujene, dar şi profesorii acestora: imobile degradate, şcoli fără autorizaţie sanitară, lipsa spaţiilor necesare funcţionării clasei zero, dar şi retrocedarea imobilelor în care îşi desfăşurau activitatea unităţi de învăţămînt şi spaţii improprii în care funcţionează unele grădiniţe. Discuţiile au fost moderate de prof. univ. dr. Ovidiu Pecican de la Facultatea de Studii Europene a Universităţii “Babeş-Bolyai”.

Hadrian Arion, inspector şcolar: Există, înainte de toate, lucruri care trebuie îndreptate în relaţia dintre Primărie, Consiliul local şi şcoli, pentru că s-au făcut, în ultimii patru ani, lucruri în defavoarea învăţămîntului şi nu în favoarea acestuia. Au fost desfiinţate şcoli, nu numai pe raza judeţului, ci şi în municipiul Cluj-Napoca, au fost îndepărtate şcoli din zona centrală şi au ajuns în zona periferică, relaţia autorităţilor locale cu şcolile funcţionează prost sau deloc. Sînt lucruri care trebuie îndreptate şi există o mulţime de exemple concrete. Pe de altă parte, situaţia financiară a cadrelor didactice din şcoli este deosebit de precară şi, pentru că la nivelul municipiului sînt nu mai mult de 3.500 de profesori în învăţămîntul preuniversitar, ei ar putea fi sprijiniţi cu o reducere de 50% pentru mijloacele de transport în comun.

Lucia Cojocaru,preşedintele Sindicatului din Învăţămîntul Preuniversitar Cluj: Aş avea nişte propuneri punctuale privind relansarea parteneriatului dintre Inspectoratul ?colar, Consiliul local şi sindicate. Pe vremuri, aveam acele tichete pe care le făceam în acord cu CL şi erau nişte premii pentru colegii noştri. Din păcate, s-a renunţat la ele. Dar, aş vrea să insist pe problema şcolilor desfiinţate, mai ales acele care încă mai sînt în litigiu pentru retrocedare. Problema clădirilor unităţilor de învăţămînt a devenit majoră, după ce multe din imobilele aflate în litigiu au fost cedate, în cele din urmă, proprietarilor. Avem probleme cu grădiniţele. Sînt grădiniţe care funcţionează în partere de bloc. De asemenea, sînt campusuri şcolare a căror construcţie a început în perioada guvernării Tăriceanu şi care au fost lăsate de izbelişte.

Gheorghe Vuşcan, profesor la Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, consilier local: Toate hibele din educaţie vin din faioasa Lege a educaţiei, iar acum începem să culegem roadele. În învăţămîntul universitar, lucrurile s-au clarificat prin această lege. Autonomia universitară a dispărut – indiferent ce hotărăsc senatele universităţilor nu contează, Guvernul decide. Problema pensionărilor a fost rezolvată – am tăiat pădurea, să-l pensionăm pe profesorul Marga. După ce l-am pensionat, am dat o corecţie a Legii, prin care băieţii deştepţ din învăţămînt – că şi aici sînt băieţi deştepţi – să poată rămîne în învăţămînt în procent de 2%. Revenind la învăţămîntul preuniversitar, să discutăm despre aşa-numita clasă zero. La Colegiul Naţional George Coşbuc există cinci asemenea clase. Această clasă zero e un dezastru, o nebunie! Nu numai aici, ci în mai multe şcoli din Cluj şi, din păcate, acum nu se mai poate face nimic. La Coşbuc se va împărţi sala de spectacole pentru a face cinci clase zero. Nu ştiu ce va fi acolo pentru că bani nu sînt, mobilier nu este.

Simion Şimon, profesor la Facultatea de Fizică a UBB, fost prorector al Universtăţii: Primăria va trebii să reunească universităţile în jurul ideii de brand al Clujului, pentru că asta reprezintă ele, nu numai prin populaţie, ci şi prin prestigiul pe care îl aduc oraşului. Există, însă, un aspect neglijat în ultima perioadă: Cluj-Napoca este un oraş al cercetării ştiinţifice, dar, din păcate, marea majoritate a institutelor naţionale de cercetare sînt concentrate, în proporţie de 80% în Capitală, iar absolvenţii clujeni ai UBB, care vor să facă cercetare, migrează spre Bucureşti sau în străinătate. Sîntem primii din ţară la cercetarea ştiinţifică, dar nu şi în privinţa finanţării acestui domeniu. Ar fi foarte nimerit dacă administraţia locală ar reuşi să promoveze proiecte care să dea consistenţă acestei activităţi. Patru din cele şase universităţi sînt recunoscute, în domeniu, pe plan internaţional. Este un segment în care sîntem puternici, dar, din păcate, această direcţie nu a fost susţinută.

Consilierul Valentin Cuibus, lider al consilierilor judeţeni ai PSD, directorul Palatului Copiilor Cluj: Noua lege a învăţămîntului a făcut multe modificări, dar şi foarte mult rău. Chiar şi lucrurile bune care „au scăpat” în această lege au fost modificate prin legislaţia secundară, distrugînd şi ceea ce era bun în prima fază. Mă refer la aşa-numita descentralizare a învăţmîntului preuniversitar, prin care concursul de titularizare a fost organizat într-o singură zi, stabilită de Minister. Sînt foarte multe lucruri care ar trebui făcute, printre care şi o descentralizare reală, dar care depind de minister. Eu sugerez ceva ce depinde de autoritatea locală, respectiv rezolvarea spaţiilor. În cartierul Mărăşti avem trei grădiniţe care funcţionează la partere de bloc şi una într-o cameră dintr-un cămin de nefamilişti. Apoi, mai sînt unităţi din zona centrală, care funcţionează în clădiri revendicate.  O altă problemă este cea a învăţămîntului tehnic, a viitoarelor şcoli profesinale – care trebuie dezvoltate, pentru că dotările din învăţămîntul tehnic lasă foarte mult de dorit. Nu în ultimul rînd, cred că trebuie făcut mult mai mult pentru copiii „de excelenţă”. Copiii cu performanţe şcolare remarcabile trebuie să fie mult mai mult sprijiniţi.

Constantin Corega, director la Colegiul Naţional “Emil Racoviţă”: Sînt trei domenii în care cred că ar trebui să se îndrepte privirea viitorului primar: în primul rînd, regîndirea întregii reţele şcolare din municipiu, în al doilea rînd –securitatea elevilor în afara şcolii este extrem de importantă. Prea multe birturi , şi „’magazine vînzătoare de iluzii’ se află la un jumătate de pas de şcolile noastre, iar o decizie a Consiliului local ar putea reglementa acest lucru. A treia problemă este administrarea şi întreţinerea bazei materiale a şcolii, pentru care şcolile plătesc sume exorbitante unor firme, în vreme ce s-ar putea contracta, la nivelul întregului municipiu, un serviciu de întreţinere, care, cu siguranţă ar fi la un cost mai mic.

Marius Nicoară, candidatul USL la Primăria municipiului Cluj-Napoca: Din păcate, în ultimii ani în România, s-au luat decizii fără consultări. Vă promit că, dacă voi ajunge primar, nu voi uita problemele semnalate. În mod cert, învăţămîntul va fi, pentru mine, o prioritate. Am colaborat cu foarte mulţi dintre dvs în calitate de preşedinte al CJ, deşi multe dintre unităţi nu erau în subordinea directă a CJ, am făcut multe pentru învăţămîntul clujean. În schimb, Primăria are putere, are dreptul de a investi şi poate să facă foarte multe  – şi le vom face, astfel încît următorii patru ani să rămînă în conştiinţa învăţîmîntului liceal  şi universitar clujean ca ani în care s-au făcut progrese reale în aceast domeniu.

Precizăm că, pe lîngă cele peste 150  de care didactice, la dezbatere au participat, de asemenea, senatorul PSD Alexandru Cordoş, senatorul PC Şerban Rădulescu şi preşedintele PSD Cluj-Napoca, Mircea Jorj.

Adriana STUPAR