Primăvara Arabă a costat Orientul Mijlociu 800 de miliarde de dolari

ABC

Revoltele care au început în 2011 în şapte ţări arabe au costat 35% din PIB-ul regiunii, potrivit unui raport al băncii HSBC.

În timp ce cataclismul politic şi social provocat de Primavara Arabă a fost bine documentat şi mediatizat, consecinţele economice ale revoltelor nu au fost consemnate. Potrivit unui raport publicat de banca britanică HSBC, revoltele au costat ţările arabe cifra astronomică de 800 de miliarde de dolari. Experţii estimează că, între 2011 şi sfîrşitul lui 2014, PIB Egiptului, Tunisiei, Libiei, Siriei, Iordaniei, Libanului şi Bahrainului, cele şapte ţări cel mai afectate de revolte sau de sechelele celor peste doi ani de instabilitate în regiune, va fi cu 35% mai scăzut decît dacă nu ar fi avut loc aceste revolte.

“În termeni de vieţi omeneşti, rezultate economice deficitare şi fragilizare a instituţiilor politice, costurile Primăverii Arabe au fost uriaşe şi vor continua să crească”, notează raportul. HSBC remarcă totodată diferenţele existente între ţările din Golful Persic şi situaţia mai problematică din nordul Africii. Astfel, Egiptul – o ţară unde şomajul s-a agravat după revoluţie iar finanţele publice sînt considerate “dezastruoase” – aşteaptă o creştere economică de 2,2% anul acesta şi de 3% în 2014, o rată considerată de analişti insuficientă pentru a crea noi locuri de muncă.

Redresarea economică nu va veni nici pentru Tunisia sau Libia, aceasta din urmă luptînd cu disperare să-şi recupereze producţia de petrol. Perspectivele şi sînt şi mai sumbre pentru Siria, devastată de un interminabil război civil, ale cărui efecte au paralizat practic economia ţării. Prognozele sînt însă mai bune pentru Golful Persic, o zonă care, cu excepţia Bahrainului, a scăpat de agitaţia politică, în parte datorită răspunsului prompt al guvernanţilor care au sporit cheltuielile sociale pentru a aplana protestele.

Potrivit raportului, Dubaiul ar fi una cele mai profitabile ţări, datorită reputaţiei sale de cea mai sigură destinaţie financiară din Orientul Mijlociu. Studiul avertizează totuşi asupra dependenţei petroliere excesive suferită de aceste economii.