Primarul Costan Morar: Dejul se profilează ca un municipiu de care sperăm să fim mîndri cu toţii

 Primarul municipiului Dej, Costan Morar, explică într-un interviu acordat ziarului Făclia de Cluj starea oraşului şi obiectivele comunităţii pe care o reprezintă pentru următorii ani.
Reporter: Domnule Costan Morar, cum se vede municipiul Dej în ochii primarului?
Primarul Costan Morar: Aşa cum bine o ştim cu toţii, laitmotivul ultimei perioade, este criza economică, socială şi morală la nivel naţional, care implicit se răsfrînge şi asupra municipiului Dej. În calitate de edil al oraşului, am făcut tot ce a fost în puterea mea să atenuez efectele acestei crize asupra cetăţenilor. În pofida restructurărilor impuse de guvern, a fondurilor insuficiente, susţinut de colegii din primărie, cu ajutorul celorlalte instituţii şi factori economici, am reuşit nu numai să ne menţinem peste linia de plutire ci şi să facem cele mai mari investiţii la nivelul urbei. Aşa se face că, Dejul se profilează ca un municipiu de care sperăm într-un viitor cît mai scurt să fim mîndri cu toţii. Un oraş vizibil schimbat faţă de perioada 2007-2008, care a cunoscut o îmbunătăţire în tot ceea ce înseamnă investiţii, pot să afirm în toate domeniile, progrese de altfel recunoscute pe plan judeţean, regional şi naţional.
Rep: Care este starea generală a oraşului, de la partea administrativă, la cea socială şi economică?
Costan Morar: Punînd pe primul loc interesul public şi chibzuind cu responsabilitate distribuţia banului public, am reuşit să continui proiectele aflate în derulare în momentul preluării mandatului, şi aici menţionez Parcul Balnear Toroc, Serviciul public modern de evidenţă a persoanelor şi Parcul mare al oraşului. Am reuşit să demarăm şi să susţinem proiecte atît din fonduri proprii cît mai ales din fonduri europene, proiecte care vizează dezvoltarea durabilă a municipiului. Relevante în acest sens sînt: proiectul de modernizare a ambulatoriului Spitalului Municipal Dej, reabilitarea şi extinderea a două şcoli de prestigiu, amenajarea unei moderne pieţe agroalimentare, reabilitarea de străzi precum şi alimentarea Dejului cu apă din sursa Tarniţa, înlocuirea conductelor de apă şi canalizare cu durata de funcţionare depăşită şi extindere conducte de apă şi canalizare. Pe plan social putem vorbi, în premieră în oraş, de investiţii în 50 de locuinţe sociale care vor fi date în folosinţă la începutul lunii iunie, de persoane cu situaţie financiară precară ce beneficiază de masă la cantina socială dar şi de ajutoare de urgenţă. Un proiect social pe care am ţinut şi am reuşit să-l materializez este gratuitatea pe mijloacele de transport în comun pentru pensionari şi o subvenţie de 50% pentru elevi. De asemenea în scopul extinderii ofertei de locuinţe pentru tineri, am susţinut în continuare asigurarea elementelor de infrastructură (apă, canalizare, alimentare cu energie electrică) pentru cele 80 de locaţii oferite pentru construcţii de locuinţe şi sîntem la faza de finalizare a proiectării pentru un bloc ANL cu un număr de 60 de apartamente, în cartierul Dealul Florilor. Şi pe plan economic oraşul a cunoscut o dezvoltare, beneficiind şi de un parc industrial pe platforma Sud, unde este absorbită o mare parte din forţa de muncă a oraşului prin societaţile Trelleborg şi Fujikura, societăţi care, chiar în condiţii de criză au efectuat angajări, mai mult Fujikura, care funcţionează la Dej în timp ce în alte locaţii şi-a sistat activitatea (Jibou, Cîmpeni).
Rep: Ce proiecte în curs de desfăşurare sînt pe agenda primăriei?
Costan Morar: Aşa cum spuneam, în pofida crizei pe care o traversăm în prezent avem în derulare proiecte, care vor asigura oraşului o dezvoltare durabilă. Într-o scurtă sinteză, în domeniul învăţămîntului în această perioadă se desfăşoară 2 proiecte de mare amploare pe fonduri europene. Unul vizează Reabilitarea şi extinderea Colegiului Naţional „Andrei Mureşanu”, proiect depus în cadrul Programul Operaţional Regional 2007-2013. Contractul de finanţare s-a semnat în data de 25.11.2010, are un buget de circa 18,5 milioane lei şi o cotă de cofinanţare de 2 % în valoare de 291 000 lei. Deşi termenul de finalizare al lucrării este 29.01.2014, ne-am propus devansarea acestui termen: începerea anului şcolar 2013-2014. O altă instituţie de învăţămînt de prestigiu care este reabilitată şi extinsă este Liceul Teoretic „Alexandru Papiu Ilarian”. O investiţie în cadrul Programului Operaţional Regional 2007–2013, cu un buget de aproximativ 6,5 milioane lei, din care 2% respectiv 46 000 lei, contribuţia Municipiului Dej. De asemenea sîntem în faza de implementare a unui proiect la Şcoala Avram Iancu, ce vizează construirea unei săli de sport. În domeniul sănătăţii am demarat proiectul ”Modernizare şi echipare Ambulatoriu Spital Municipal Dej”. Depus în 15.07.2009, cu o valoare de peste 2 milioane lei, proiectul se apropie de final şi este menit să asigure dejenilor servicii medicale de calitate. Pe plan social, în scopul creşterii adaptabilităţii şi mobilităţii forţei de muncă, am demarat proiectul ”Oportunităţi de ocupare în contextul dezvoltării durabile a municipiului Dej”, în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. Contractul de finanţare s-a semnat în data de 21.10.2010, are un buget de 2,3 milioane lei şi o durată de implementare de 2 ani, perioadă în care 300 de persoane vor susţine cursuri de calificare şi recalificare, ce îi vor ajuta pe beneficiari să se orienteze mai bine pe piaţa forţei de muncă. În domeniul infrastructurii, alimentarea cu apă a Dejului din sursa Tarniţa este un proiect aşteptat de 39 de ani de dejeni. Investiţia demarată de Compania de Apă Someş, Consiliul Judeţean Cluj şi Primăria Dej, în valoare de 22 milioane de euro, cu o cotă de finanţare din partea Primăriei Dej de 500 000 euro şi o garanţie de 3 milioane euro, a vizat prelungirea conductei de apă de la Gherla la Dej pe o lungime de circa 15 km, înlocuirea conductelor de apă şi canalizare uzate, extinderea reţelor de apă şi canalizare. Aceste lucrări au fost finalizate, iar în curs de finalizare este staţia de epurare. Deşi în plină criză, tot în domeniul infrastructurii, am demarat din fonduri proprii proiectul de reabilitare a 10 străzi: Crîngului, Ec. Teodoroiu, A. Iancu, R. Maria, M. cel Bătrîn, Mărăşeşti, Gh. Şincai, P-ţa 22 Decembrie, G. Coşbuc, str. 1 Mai. Proiectul a avut iniţial o valoare de 19 milioane lei, am cerut proiectantului să reducă costurile care au coborît la 14 milioane. În urma licitaţiei la care au participat 11 firme , valoarea de adjudecare a fost de 9,7 milioane lei, valoare care vorbeşte despre folosirea cu chibzuinţă a banului public şi transparenţa licitaţiei. Amenajarea pieţei agroalimentare, o altă provocare pentru mine şi un deziderat al dejenilor, este obiectul unui alt proiect finanţat din fonduri proprii. Lucrările în valoare de 6,4 milioane lei au demarat în 2011 şi dorim să fie finalizate parţial în acest an, astfel încît la sfîrşitul anului 2013 oraşul să se bucure de o piaţă în suprafaţă de 6000 mp, cu parcare subterană şi toate utilităţile necesare.
Rep: Care sînt cele mai acute probleme cu care vă confruntaţi?
Costan Morar: Cu riscul de a mă repeta, una din principalele probleme cu care ne confruntăm este lipsa de fonduri, corelată cu lipsa unei strategii de dezvoltare coerentă la nivel naţional, cu ţintă către municipii şi oraşe de nivel mediu, care se concretizează la Dej în lipsa locurilor de muncă.
Rep: Ce priorităţi de dezvoltare are Dejul? Ce proiecte propuneţi în acest sens?
Costan Morar: Totuşi, chiar şi în aceste condiţii de austeritate, trebuie să privim viitorul oraşului pe termen mediu şi lung, de aceea priorităţile noastre sînt axate pe trei direcţii de dezvoltare: refacere urbană, reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii şi dezvoltarea resurselor umane şi sociale. În acest sens, ne dorim să finalizăm proiectele aflate în derulare dar şi să iniţiem altele care vizează extinderea reabilitării pe alte 17 străzi: 13 din cartierul Mulatău (Teilor, M. Costin, P. Maior, I. Attila, Ciceului, S. Bărnuţiu, Griviţei, I. Creangă, Gh. Bariţiu, I.L. Caragiale, Merilor, N. Iorga, Traian), 3 în zona centrală, (N. Titulescu, Al. Russo şi C. Coposu) şi str. L. Rebreanu. În domeniul învăţămîntului ne-am propus modernizarea şi extinderea a 3 grădiniţe: grădiniţa Junior de pe strada Înfrăţirii, grădiniţa Lumea Piticilor de pe strada Aurora şi Piticot de pe strada I.L.Caragiale.
Rep: Municipiul Dej a fost izolat total de Guvern în privinţa alocărilor de bani din fondul de rezervă sau alte fonduri de la bugetul central. A afectat oraşul acest mod de abordare din partea autorităţilor centrale?
Costan Morar: Referitor la distribuirea banilor din fondul de rezervă, am afirmat-o în nenumărate rînduri că banii alocaţi din acest fond au fost distribuiţi pe criterii politice şi nu pe criterii clare, în condiţiile în care Dejul, singurul municipiu cu primar PSD din judeţ, nu a primit nici un ban, în timp ce către Cluj-Napoca au plecat 2.000.000 de lei, Turda – 1.000.000 de lei, Gherla – 1.040.000 de lei, Cîmpia Turzii – 900.000 de lei şi Huedin 900.000 lei. Sînt de părere că banii ar fi trebuit distribuiţi după criterii care să ţină cont de numărul de populaţie, suprafaţa intravilană, venit pe cap de locuitor şi cofinanţarea proiectelor europene. Sigur că şi comunitatea noastră ar fi avut nevoie de astfel de fonduri, care ar fi putut să scadă perioada de implementare a proiectelor pe care le avem în derulare: reabilitare străzi, modernizare şi extindere unităţi de învăţămînt, amenajare piaţa agroalimentară.
Rep: Sînt fondurile europene o soluţie în perioade de austeritate bugetară? Aţi reuşit să atrageţi bani prin astfel de proiecte?
Costan Morar: Fondurile europene, sînt una din principalele surse de bani în condiţii de criză, tocmai de aceea am susţinut accesarea de astfel de proiecte. Dacă ar fi să fac un bilanţ în acest sens, municipiul nostru numără proiecte pe fonduri europene finalizate cu o valoare de aproximativ şapte milioane euro: Platforma zonală de compost, Staţie regională pentru reciclarea deşeurilor din construcţii şi demolări, Serviciul public modern de evidenţă a persoanelor din Mun. Dej, Valorificarea potenţialului balnear al lacurilor sărate din regiunea N-V şi Reamenajare şi extindere de zone verzi şi de agrement în municipiul Dej (Parcul mare al municipiului Dej) . Alte cinci proiecte pe fonduri europene sînt în curs de derulare, însumînd o valoare investiţională de circa nouă milioane euro. Ca o recunoaştere a eforturilor susţinute în derularea de proiecte, în anul 2011 la Gala de decernare a premiilor APL.H, în organizarea Revistei Române de Administraţie Publică Locală, am obţinut locul 3 la categoria „Cel mai bun primar de municipiu din Regiunea Nord –Vest” iar în acest an proiectul „Oportunităţi de ocupare în contextul dezvoltării durabile a municipiului Dej” a fost nominalizat pentru titlul de „Cel mai bun proiect în domeniul servicii sociale din Regiunea de Nord Vest”, în cadrul Concursului naţional de proiecte din administraţia publică locală.
Rep: În 2010, a fost adusă în discuţie o investiţie chineză de sute de milioane de euro în Combinatul de Celuloză şi Hîrtie din Dej. Mai sînt speranţe vizavi de acest proiect?
Costan Morar: Investiţia chineză de circa 350 milioane euro, la Combinatul de Celuloză şi Hîrtie Dej, era într-adevăr ca un balon cu oxigen pentru oraşul nostru. Deşi s-au purtat discuţii cu potenţialii investitori atît în România cît şi în China, din păcate investiţia nu depinde numai de autoritatea locală ci şi de autoritatea natională, care nu a susţinut la nivel guvernamental acest proiect. Discuţiile continuă însă, iar proiectul nu a fost abandonat, luîndu-se legătura şi cu alţi investitori.
C.P.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.