Preşedintele CJ Cluj, Horea Uioreanu: Avem de lucru la capitolul credibilitate pentru a umple golurile din economie

Proaspăt instalat în funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, liberalul Horea Uioreanu a acceptat să vorbească pentru cititorii ziarului Făclia despre priorităţile sale la început de mandat. Uioreanu explică, totodată, de ce clujenii au ales să schimbe echipa din fruntea judeţului şi cum va acţiona pentru ca în următorii patru ani să nu-i dezamăgească. Noul preşedinte al CJ Cluj spune că judeţul nu se poate dezvolta fără un terminal cargo, sprijinirea mediului privat autohton şi modernizarea infrastructurii rutiere. În strategia de dezvoltare a judeţului gîndită de Uioreanu satul clujean constituie un capitol special. Liberalul spune că va acţiona pentru a ridica gradul de civilizaţie în mediul rural, iar în 2016 să nu mai fie drumuri judeţene impracticabile.

 Domnule Horea Uioreanu, la 10 iunie clujenii v-au ales să conduceţi destinele judeţului Cluj. De ce credeţi că în această bătălie electorală alegătorii au preferat candidatul USL?
    Horea Uioreanu: Cred că răspunsul la întrebarea dumneavoastră se află în felul în care PD-L a înţeles să conducă ţara şi, pe cale de consecinţă, judeţul Cluj. Românii sînt răbdători, înţelegători, capabili să suporte sacrificii, dar vor să vadă rezultate. Or, în ultimii patru ani, au avut parte doar de sacrificii, fără nici un fel de compensaţii, fără nici un fel de rezultate. Declaraţiile foştilor guvernanţi, potrivit cărora sacrificiile nu au fost inutile şi că populaţia a înţeles asta, se dovedesc a fi fără fundament. După tăierile de pensii şi salarii din 2010, nivelul de trai a continuat să scadă, gradul de sărăcie a crescut, iar numărul celor care trăiesc sub pragul de sărăcie este imens. Toate acestea au fost sancţionate de electorat, de oamenii care nu mai pot fi minţiţi. În fond, votul pentru preşedinţia Consiliului Judeţean Cluj a fost unul politic, iar la acesta s-a adăugat lipsa de performanţă a conducerii judeţene. Este adevărat că domnul Tişe s-a împăunat cu construirea noului stadion, dar în rest nu a făcut nimic pentru judeţ. Sîntem, cu toţii mîndri de noul stadion, dar sîntem ruşinaţi de starea drumurilor judeţene, de lipsa de proiecte şi de perspective a fostei administraţii judeţene. Şcoli şi spitale închise nu înseamnă reformă, drumuri pline de gropi nu seamănă a civilizaţie, licitaţii contestate, anulate de instanţă şi reluate pînă cîştigă cine trebuie. Toate acestea nu au putut convinge electoratul clujean să mai acorde un mandat reprezentantului PD-L pentru preşedinţia Consiliului Judeţean Cluj. Şi la aceasta adăugăm scandalul de corupţie în care a fost implicat Consiliul Judeţean, respectiv arestarea şi condamnarea fostului vicepreşedinte Radu Bica, mîna dreaptă a lui Alin Tişe. Repet, românii sînt răbdători şi înţelegători, dar nu pot fi minţiţi la infinit. Acesta este unul din motivele pentru care am fost preferat de clujeni. În afară de asta, programul cu care m-am prezentat în faţa electoratului este unul realist şi perfect realizabil. Cred că pot spune că nu m-am încadrat în categoria oamenilor politici care fac promisiuni „care dau bine”, am preferat să spun că voi face ceea ce este necesar şi posibil de realizat.

 Rep: Care sînt priorităţile dumneavoastră pentru perioada imediat următoare?
     Horea Uioreanu: În primul rînd va trebui să mă pun la curent cu situaţia financiară, dar nu numai, a instituţiei. Trebuie să văd ce venituri sînt, ce plăţi s-au angajat, cum stăm din acest punct de vedere. Apoi să pornesc proiectele la care m-am angajat în faţa celor care m-au votat. Vreau ca împreună cu oamenii din Consiliul Judeţean să redau investitorilor încrederea în Cluj, în oamenii săi.  Trebuie să ne curăţăm de eticheta de judeţ capitală a corupţiei, nedrept căpătată ca urmare a arestării primarului şi vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Cluj. În timpul guvernării liberale au venit la Cluj Emerson, Nokia, Siemens, şi cu toţii au spus că unul din motivele pentru care au ales acest judeţ este modul onest în care s-au purtat negocierile şi s-au încheiat contractele. Acum avem de lucru din nou la capitolul credibilitate pentru a umple golurile din economie şi a crea cel puţin 15 mii de locuri de muncă. Am în vedere politici de sprijinire a mediului privat autohton, în special a micilor întreprinzători, cel mai greu loviţi de criză. Împreună cu echipa mea şi cu specialiştii din administraţie care încă nu au fost nevoiţi să plece, vom regîndi programele de modernizare a infrastructurii rutiere, să stabilim clar care sînt zonele în care trebuie să intervenim în prima etapă, a doua şi aşa mai departe. Cît priveşte aeroportul, vom găsi soluţiile cele mai bune pentru construirea terminalului cargo, absolut obligatoriu pentru agenţii economici. Tot la aeroport vom finaliza proiectele privind construirea unui hotel şi a parkingului, rămase doar la stadiul de proiect, deocamdată. Va trebui să demarăm proiectul de construire a Centrului cultural, care să includă sediul Filarmonicii Transilvania, dar şi să vedem ce e de făcut cu “scheletul” noii săli a sporturilor, proiect stopat acum de instanţă. Tot printre principalele mele preocupări  se numără şi atragerea Ministerului Sănătăţii pentru demararea proiectului de construire a  Spitalului Regional de Urgenţă. Sînt convins că pot convinge factorii de decizie din acest minister să se implice şi financiar în proiect, deoarece judeţul nu are capacitatea financiară necesară, iar un asemenea obiectiv nu este potrivit să facă obiectul unui parteneriat public-privat. De asemenea, vreau să relansez vechiul proiect al predecesorilor mei pentru realizarea unui parking subteran în zona Cluj Arena, mai exact pe spaţiul dintre sala polivalentă şi stadion. Apoi, aşa cum am spus şi în campanie, mă preocupă recredibilizarea administraţiei judeţene. Fără asta nu putem spera că investitorii vor reveni la Cluj, fără asta nu vom avea noi locuri de muncă. E destul de dificil să explici oamenilor că, în fond, clujenii sînt oameni cinstiţi, că Sorin Apostu şi Radu Bica nu ne reprezintă, ci sînt excepţiile. Nu în ultimul rînd trebuie să demarăm de-adevăratelea proiectele privind repararea şi modernizarea drumurilor judeţene. Acum e un dezastru, sînt comune unde nu s-a făcut nimic, trebuie să găsim soluţii rapide pentru a remedia situaţia. Mai am în vedere realizarea unei analize foarte serioase la Cluj Arena. La stadion avem cheltuieli de minim 60.000 de euro pe lună, ceea ce înseamnă 720.000 de euro pe an. Dacă societatea nu produce mai nimic, atunci înseamnă că avem o problemă pentru care trebuie să găsim soluţii. Sînt multe de făcut, pe parcurs vom prioritiza şi etapiza toate problemele şi proiectele.

 Rep: Aţi vorbit, imediat după alegeri, despre necesitatea unui audit la CJ Cluj. De ce se impune o astfel de evaluare?
    Horea Uioreanu: Aşa cum am spus, trebuie să facem un audit pentru că vreau să ştiu exact cum stăm. E normal să se întîmple asta, orice şef de instituţie o face la preluarea conducerii. În special mă interesează situaţia de la nivelul regiilor şi societăţilor subordonate. Acest lucru nu înseamnă neapărat că trebuie să plece oameni. Acolo unde nu sînt probleme lucrurile vor rămîne neschimbate. Pentru că sînt convins că există şi angajaţi buni. Unde sînt însă probleme, unde lucrurile funcţionează mai greu, fie că vorbim de regia de drumuri, de societatea Clujana, de societatea Cluj Arena şi nu numai, atunci da, dacă se impun schimbări, le vom face. Pot să vă spun că vom găsi cele mai bune soluţii pentru fiecare problemă.

  Rep: Ce obiective v-aţi propus să îndepliniţi în acest mandat?
     Horea Uioreanu: În primul rînd cele care vi le-am spus mai înainte. Apoi, aşa cum am enunţat cu fiecare ocazie, Clujul trebuie să revină acolo unde îi este locul, adică în vîrful ierarhiei judeţelor din România. Clujul trebuie să fie un pol al relansării economice şi dezvoltării, în al doilea rînd, avem nevoie de infrastructură modernă în fiecare localitate, dar care să şi lege Clujul de Europa. Concomitent, este nevoie de servicii moderne şi eficiente educaţie şi sănătate de calitate. Vreau să redeschidem spitalul de la Mociu, dar şi o parte din şcolile care azi au lacăt pe uşi. O populaţie cu carenţe de educaţie sau de sănătate nu poate performa, nu poate prospera. În fine, am în vedere promovarea Clujului ca pol cultural şi turistic. Acestea sînt liniile generale ale proiectului meu pentru Consiliul Judeţean Cluj.

Rep: Spitalul regional de urgenţă a fost subiectul tuturor campaniilor electorale din ultimii 12 ani. Ce şanse sînt ca acest proiect să fie realizat în următorii patru ani?
     Horea Uioreanu: Eu aş spune că sînt şanse maxime! Este, în acelaşi timp, cea mai mare provocare pentru Consiliul Judeţean, o provocare pe care mi-o asum. Vorbim despre un proiect mare, cel mai important pentru acest domeniu, şi tocmai de aceea am solicitat, şi  am primit asigurări din partea guvernului USL, că o să fim sprijiniţi pentru a duce la bun sfîrşit aceasta provocare. În parteneriat cu Primăria Floreşti şi, mai ales, cu guvernul Victor Ponta, sînt convins că vom reuşi să pornim un proiect care aşteaptă de şase ani materializarea. De altfel, medicina de urgenţă va beneficia de o atenţie specială în timpul mandatului meu. Construirea Spitalului Regional de Urgenţă, sprijinirea farmaciştilor pentru a deschide puncte farmaceutice în satele cu o populaţie de peste 1000 de locuitori şi achiziţionarea unui elicopter medical pentru SMURD sînt direcţiile prioritare ale programului meu în domeniul sănătăţii. Doar prin implementarea acestor proiecte vom  putea oferi clujenilor servicii de sănătate de calitate.

Rep: Cum se va implica forul judeţean în viaţa economică a Clujului? Ce strategie aţi gîndit pentru ca judeţul Cluj să redevină o atracţie pentru investitori?
     Horea Uioreanu:  Am spus mai sus, voi face tot ce este nevoie pentru a reda Clujului credibilitatea. E primul pas pe linia atragerii de investitori. Un pas crucial, avînd în vedere că, în rest, judeţul are aproape tot ce este necesar: forţă de muncă înalt calificată. În al doilea rînd va trebui să găsim soluţii pentru construirea terminalului cargo al aeroportului. Majoritatea celor care investesc aici fac export, iar pentru asta e nevoie de acest terminal. Aşa cum este nevoie şi de o reţea de drumuri moderne şi interconectate şi, mai ales, de autostradă. Sînt convins că reluarea lucrărilor de construire la autostradă vor determina un reviriment al investitorilor, dar e nevoie şi de drumuri judeţene moderne şi, aşa cum am spus, de terminalul cargo. Pe de altă parte, fiecare investitor are propriile cerinţe, putem discuta şi negocia cu fiecare.

 Rep: Multe dintre satele clujene nu dispun de apă curentă, canalizare sau chiar de alimentare cu energie electrică. De asemenea, în multe localităţi rurale drumurile sînt impracticabile. Ce poate face CJ Cluj ca satul clujean să atingă un minim standard de dezvoltare?
     Horea Uioreanu: E nevoie în primul rînd de voinţă politică! Apoi e nevoie de proiecte viabile şi de prioritizare a acestora.  În primul rînd trebuie să racordăm judeţul la anul în care ne aflăm, adică 2012. Este anormal ca în 2012 să vedem drumuri pe care cu greu se poate circula şi cu o căruţă. La finalul mandatului meu doresc să pot circula pe fiecare uliţă din acest judeţ cu maşina fără să îmi fie teamă că va trebuie să o duc apoi în service şi să plătesc o căruţă de bani ca să o fac funcţională din nou. Avem aproximativ 1300 de km de drumuri în judeţ care trebuie să fie în 2016 motiv de mîndrie pentru clujeni. Pentru alimentarea cu apă şi realizarea reţelelor de canalizare mă bazez pe profesionalismul celor de la Compania de apă Someş, care au performat prin proiectele cu finanţare europeană pe care le-au cîştigat. Pe de altă parte, sînt primari care s-au descurcat foarte bine, au scris proiecte şi au cîştigat finanţări europene. Ei trebuie sprijiniţi în continuare, mai ales la partea de cofinanţare. Acum voi putea să introduc un proiect pe care eu l-am denumit “prima factură”, proiect care vizează crearea unui fond special pentru sprijinirea primăriilor în sensul alocării unor sume de bani pentru plata TVA. Ştiţi că acesta se rambursează, dar banii se întorc tîrziu, iar între timp primăriile şi constructorii se blochează din lipsă de lichidităţi, ceea ce nu e în regulă. Cu riscul de a mă repeta, e nevoie de voinţă politică pentru a ridica gradul de civilizaţie în mediul rural.

Rep: Consilul judeţean dispune de un patrimoniu cultural deosebit: Muzeul de Artă, Muzeul de Etnografie, Parcul Etnografic ’’Traian Vuia’’, Muzeul Memorial ’’Octavian Goga’’. Ce proiecte aţi conceput pentru valorificarea acestui potenţial?
    Horea Uioreanu: Aveţi dreptate, chiar este un patrimoniu extrem de valoros. Pentru Muzeul Etnografic, inclusiv secţia în aer liber, am în vedere creşterea gradului de promovare, nu doar în ghiduri interne, ci mai ales în cele ale agenţiilor turistice din Occident. Cît priveşte celelalte două instituţii, e nevoie, în primul rînd, de reabilitarea imobilelor în care funcţionează şi, paralel, de aceeaşi promovare. La Muzeul de Artă, din cîte ştiu, erau probleme juridice, o să văd exact care este situaţia şi ce este de făcut.

  Rep: Cum vedeţi valorificarea potenţialului turistic al judeţului?
    Horea Uioreanu: Turismul şi promovarea zonelor cu potenţial turistic din judeţ, inclusiv al municipiului Cluj-Napoca, reprezintă un capitol distinct al programului meu. Am în vedere atît promovarea staţiunilor, a pensiunilor, cît şi creşterea gradului de siguranţă şi confort al turiştilor. În plus, tot în parteneriat cu primăria, vom acorda municipiului reşedinţă de judeţ atenţia care i se cuvine. Cluj-Napoca este nu doar un oraş universitar, are obiective turistice extraordinare, unele foarte cunoscute, cum ar fi cele din Piaţa Unirii, sau muzeele, dar prea puţină lume ştie că în zona centrală sînt 14 foste palate, care au pe frontispiciu steme nobiliare, după cum nici nu este cunoscută istoria Cetăţuii. Toate acestea trebuie valorificate, introduse într-un circuit turistic al oraşului. Avînd în vedere că, totuşi, Clujul este un puternic centru economic, am în vedere şi dezvoltarea turismului de afaceri. Viitorul centru cultural va avea o sală de conferinţe de 2000 de locuri, pentru organizarea unor congrese de interes internaţional. Nu putem trece cu vederea nici componenta medicală a turismului, respective trebuie să avem în vedere construirea unor facilităţi de cazare pentru aparţinătorii celor veniţi aici pentru tratament, dar şi al celor veniţi la specializare.

 Rep: Cum vedeţi colaborarea cu Primăria Cluj-Napoca?  
    Horea Uioreanu: În mod cert va fi o colaborare instituţională. Nu am resentimente legate de culoare politică, mă interesează mai mult binele clujenilor. Desigur, trebuie ca şi domnul Boc să dorească să colaborăm. Eu unul sînt deschis unei cooperări în folosul celor care ne-au ales.
Interviu realizat de Cosmin PURIŞ

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.