Președinta Ungariei țintește o nouă „bornă” în Ardeal

Statuia din Carei a autorului imnului Ungariei este noua bornă vizată de președintele statului ungar în programul de vizite iredentist-șovine din Ardeal.

Novak Katalin este așteptată din nou în România. De data aceasta va participa la Carei la festivitățile de dezvelire a monumentului lui Kolcsey Ferenc, autorul imnului Ungariei. Statuia a fost realizată la inițiativa consilierilor locali UDMR din localitate, a primăriei și cu sprijinul Guvernului Ungariei.

Ferenc Kölcsey s-a născut în 8 august 1790 la Săuca, în județul Satu Mare (vechiul Comitatul Sătmar). A fost poet, critic literar și politician maghiar, iar între 1832-1835 a fost membru al parlamentului ungar.

Ferenc Kölcsey este autorul imnului național al Ungariei-Himnusz, datat la 22 ianuarie 1823. Deși nu a fost recunoscut oficial ca imn de stat, maghiarii l-au considerat imn național. Abia în contextul schimbării regimului comunist, pe 23 octombrie 1989, s-a emis actul legal prin care a fost instituit, odată cu declararea zilei de 22 ianuarie Ziua Culturii Maghiare, în amintirea zilei de naștere ale versurilor scrise de Kölcsey.

Imn național oficial abia din 1989

Pe baza unei decizii guvernamentale, ziua de naștere a lui Himnusz (22 ianuarie) a devenit Ziua Culturii Maghiare. “Imnul Republicii Ungare este Himnusz al lui Ferenc Kölcsey, cu muzica lui Ferenc Erkel.” Astfel, la 166 de ani după ce Ferenc Kölcsey a scris poezia, a devenit imnul național oficial.

Deși participă la festivități publice organizate de Primăria Carei, instituție a statului român, vizita președintelui Ungariei va avea caracter privat. După cum stau deja lucrurile vizita pare a fi exact ca aceea din mai 2022 când a fost la Cluj-Napoca și în județul Alba. Adică una de provocare și care să servească propagandei hungariste. Președintele Ungariei participă în România la o festivitate publică, organizată în fața unei instituții a statului român-Primăria Carei, și la care va lua parte, potrivit programului, și vicepremierul României, Kelemen Hunor. Prin urmare, prezența lui Novak Katalin la un eveniment public cu participarea unui oficial din Guvernul de la București nu poate avea sub nicio formă caracter privat, mai ales că potrivit programului, șeful statului ungar va susține și un discurs mulțimii ce se va aduna în fața Primăriei Carei.

Sfidare și obrăznicie

Evenimentul pare a fi gândit de iredenta ungară pentru exaltarea sentimentului patriotic al maghiarilor și pentru a sfida atât majoritatea românească din zona Carei – Satu Mare cât și autoritățile române.

Ca argument că avem de a face cu o atitudine sfidătoare este chiar perioada aleasă pentru dezvelirea monumentului dedicat autorului imnului Ungariei, care alături de stemă, steag și monedă constituie simboluri de stat ale acestei țări. După cum s-a anunțat prin comunicate și pliante, festivitatea va avea loc în 12 aprilie, când majoritatea românilor ortodocși și greco-catolic se află în Săptămâna Mare. Pentru autoritățile locale din Carei și pentru oficialii de la Budapesta nu a contat nici acest lucru, cu toate că această perioadă înseamnă pentru creștinii ortodocși și cei greco-catolici una de rugăciune, liniște și meditație, nicidecum una de provocări și incitări. Faptul că cineva nu respectă perioada care pentru creștinii ortodocși și greco-catolici este una de smerenie și curățare spirituală înainte de cea mai mare sărbătoare a creștinătății și vii să agiți spiritele cu simboluri iredentist șovine constituie o mârșăvie.

Sfidarea și obrăznicia celor implicați în dezvelirea monumentului de la Carei este demonstrată și prin faptul că s-a ales ca autorul imului unei țări străine să fie omagiat în fața unei instituții a statului român, Primăria Carei. Mai mult, pe soclul monumentului apare și o strofă din imnul Ungariei. Or, acest lucru este de-a dreptul alarmant, ținând cont de faptul că e vorba de un text din imnul unui alt stat pus pe un monument de for public în zona centrală a unui oraș de pe teritoriul României.

Ion I.C Brătianu interzis la Carei

În schimb, inițiativele comunității românești de a amplasa monumente ale unor figuri celebre ale istoriei românilor sunt blocate de autoritățile locale de la Carei iar cele existente sunt supuse unor planuri de minimalizare.

Spre exemplu, Societatea ASTRA face eforturi de mai mult timp de a amplasa la Carei un monument dedicat lui Ion I.C Brătianu, însă s-a lovit de refuzul reprezentanților primăriei. De asemenea, anul trecut, autoritățile locale au lansat proiectul intitulat ”Reamenajare a Parcului din Zona Monumentului Ostașului Român din Carei” și care, sub aparența ”modernizării” Parcului din jurul monumentului istoric al artistului Gheza Vida se urmărea o minimalizare a caracterului sacru conferit de celebra operă de artă de la Carei.
Practic, revitalizarea urbană din acea zonă ducea la diminuarea importanței istorice și civice a monumentului românesc de for public cu o simbolistică specială realizat de celebru sculptor Gheza Vida.

Rămâne de văzut cum vor reacționa de data aceasta autoritățile de la București la perseverența și hotărârea cu care Ungaria își urmărește scopurile naționale pe teritoriul României și planurile iredentist șovine.

Novak Katalin a marcat și borna de pe Piatra Secuiului vopsită în culorile Ungariei

Precizăm că Novak Katalin nu se află la prima vizită așa zis privată pe teritoriul României de când a fost investită în funcția de președinte al Ungariei.

În mai 2022, Novak Katalin a venit la Cluj-Napoca unde a alergat prin Parcul Central după care a luat parte la un eveniment public din județul Alba, dedicat aniversării a 400 de ani de la înființarea de către principele Bethlen Gabor a Colegiului Reformat și la dezvelirea monumentului lui Bethlen Gabor din Alba Iulia. De asemenea, șeful statului ungar s-a urcat pe Piatra Secuiului, muntele de 1130 de metri altitudine de la Rimetea, județul Alba, și s-a fotografiat cu borna care era vopsită în culorile Ungariei.

Președinta Ungariei a prezentat şi o diplomă scrisă în limba maghiară care atesta faptul că a urcat la cota 1130 de metri, transmițând mesajul: ”Am ajuns pe vârf, la 1130 metri. M-am simţit bine să fac drumeţii după sărbătoarea comună”.

În contextul acelei vizite, Novak Katalin s-a întâlnit cu reprezentanții UDMR și cu cei ai Episcopiei Reformate de Ardeal.

„Prioritatea mea să-i reprezint pe toţi maghiarii”

În urma întâlnirii cu vicepremierul României, Kelemen Hunor, președinta Ungariei a postat următorul mesaj pe o rețea de socializare: „Astăzi m-am întâlnit cu Hunor Kelemen, preşedinte al UDMR, vicepremier al României. Ca preşedinte al Ungariei, consider că este prioritatea mea să-i reprezint pe toţi maghiarii, deoarece nu contează pentru mine dacă cineva trăieşte în interiorul sau în afara graniţelor. Maghiarii sunt maghiari, punct”, se arată în postare.
Mesajul președintei Ungariei a stârnit reacția autorităților române.

Astfel, secretarul de stat pentru afaceri europene din Ministerul român de Externe l-a contactat pe ambasadorul Ungariei în România şi i-a transmis preocuparea faţă de declaraţia postată Katalin Novak, prin care aceasta îşi asumă calitatea de „reprezentant al tuturor maghiarilor, indiferent unde aceştia locuiesc”, în interiorul sau în exteriorul graniţelor Ungariei.

„MAE român l-a contactat, la nivel de secretar de stat pentru afaceri europene, pe ambasadorul Ungariei în România şi i-a transmis preocuparea părţii române faţă de declaraţia de mai sus, după cum urmează: astfel, în măsura în care declaraţiile Preşedintelui Ungariei, aflată în vizită privată în România, se referă şi la cetăţenii români de etnie maghiară, este de subliniat că, potrivit dreptului internaţional, un stat nu poate să îşi aroge drepturi de orice fel în raport cu cetăţenii altui stat. În plus, responsabilitatea primară pentru respectarea drepturilor identitare (etnice, culturale, religioase, lingvistice) ale cetăţenilor români de etnie maghiară revine României, ca stat de cetăţenie, Ungaria, ca stat înrudit, având cel mult un interes în consolidarea legăturilor culturale, astfel cum se arată atât în Raportul din 2001 al Comisiei de la Veneţia privind tratamentul preferenţial acordat minorităţilor naţionale de statul înrudit, cât şi în Declaraţia din 2001 a Înaltului Comisar pentru Minorităţi Naţionale al OSCE intitulată Suveranitate, responsabilitate şi minorităţi naţionale”, arăta atunci MAE.

Tot anul trecut, în luna iulie, ministrul de Externe Bogdan Aurescu a discutat cu omologul său ungar Peter Szijjarto despre vizitele private ale oficialilor ungari în România, prezentându-i „care sunt sensibilitățile României”. Totodată, Aurescu a atras atenția ca discursul public al oficialilor ungari să se încadreze în parametrii normali”.
Aceste aspecte au fost discutate de ministrul român de Externe și cu premierul ungar Viktor Orban în cadrul unei întrevederi din luna noiembrie a anului trecut.

Se pare însă că unora dintre oficialii ungari nu le pasă de semnalul transmis de ministrul român de Externe.

C. PURIȘ