Premierul rus a eşuat în misiunea sa la Davos

Utro

Principalul obiectiv al delegaţiei ruse la Forumul de la Davos era să demonstreze că Rusia este deschisă pentru investiţii străine, iar guvernul speră să cîştige bine din privatizare în următorii doi ani. Însă, după cum a devenit clar în timpul forumului, potenţialii investitori sînt speriaţi de birocraţia ineficientă, de corupţia ridicată şi insuficienta apărare a dreptului de proprietate.

În ajunul deschiderii forumului, experţi au elaborat un raport în care erau prezentate trei posibile scenarii de evoluţie a economiei ruse. Toate aceste scenarii s-au dovedit negative: experţii au analizat diversele consecinţe ale oscilaţiei de preţuri la combustibili, însă inevitabil peste tot era prezent factorul lipsei de reacţie a autorităţilor ruse şi absenţa reformelor.

Rezultatele votului printre participanţii forumului au relevat: 78% dintre politicienii, oamenii de ştiinţă şi finanţiştii reuniţi la Davos sînt de părere că Rusiei îi lipseşte în primul rînd o conducere politică eficientă. Din păcate, Medvedev nu a prezentat niciun fel de dovezi care să convingă că actuala conducere a Rusiei este capabilă să fie eficientă. Mai degrabă dimpotrivă.

Medvedev şi-a făcut publice “tezele de la Davos” nu doar în timpul discursurilor sale din cadrului forumului, ci şi într-o serie de interviuri, precizează Utro. Astfel, premierul nu a omis să amintească despre ambiţiile sale prezidenţiale (Medvedev nu exclude înaintarea candidaturii sale pentru preşedinţie, însă nu intenţionează să concureze cu Putin), şi-a exprimat regretul cu privire la faptul că Magnitski a murit în închisoare (chiar dacă, în opinia premierului, acesta era un jurist corporatist, nu luptător pentru adevăr după cum afirmă, politizat, unii cetăţeni, “dintre care unii se învîrt şi la Davos”) şi a declarat că problemele orfanilor ruşi “trebuie să fie soluţionate în interiorul statului rus, cum se întîmplă în majoritatea economiilor dezvoltate”. În opinia premierului, autorităţile ruse stabilesc “un dialog sistemic şi activ cu societatea civilă”.

Nici în economia rusă lucrurile nu ar sta tocmai rău, potrivit premierului: dependenţa acesteia de preţurile la petrol “este puternic exagerată”.

Se creează impresia că, ajuns în Elveţia, premierul rus a uitat să schimbe “formatul de emisie” şi trimite semnalul către obişnuitul auditoriu al postului rus “Pervîi kanal”. Un asemenea discurs ar fi fost oportun în cadrul congresului partidului “Rusia Unită”, pe care Medvedev îl conduce, însă este puţin probabil să le poată demonstra investitorilor străini că autorităţile ruse conştientizează anvergura problemelor cu care se confruntă Rusia şi au o strategie coerentă pentru depăşirea lor. Mai degrabă, cele spuse de Medvedev nu fac decît să confirme un fapt şi aşa evident: guvernul nu doreşte sau nu poate lua măsuri hotărîte, care să permită evitarea unui scenariu negativ.

Nu este exclus ca Medvedev să se fi adresat într-adevăr auditoriului intern. La urma urmei, investitorii străini îşi imaginează şi fără explicaţii de prisos regulile jocului pe piaţa rusă şi înţeleg că nu există niciun fel de premise pentru ca acestea să se schimbe. În schimb, situaţia politică internă rămîne destul de instabilă: în ultimul timp, s-au înteţit zvonurile privind apropiata demisie a lui Medvedev. Aceste zvonuri sînt legate de lupta pentru controlul asupra privatizării cotelor ce aparţin statului în marile companii ruseşti.

În această situaţie, premierul Medvedev este nevoit să acţioneze ţinîndu-şi în vizor oponenţii. Însă, atît timp cît Medvedev face slalom, nutrind temeri pentru propria soartă politică, politica guvernului rus va prezenta un amestec de compromisuri de diverse tipuri, în care reformele nu-şi mai au locul.